Despre Corneliu Zelea Codreanu s-a scris mult. Mai ales adepţii legionarismului au încercat în nenumărate scrieri apologetice să impună o imagine politică imaculată a conducătorului celei mai importante organizaţii fasciste din România interbelică, cea de-a treia ca importanţă în plan european, după Partidul Naţional-Socialist Muncitoresc German (NSDAP) al Führer-ului Adolf Hitler şi partidul fascist al Ducelui italian, Benito Mussolini.
Istoricul Oliver Jens Schmitt, născut în anul 1973 la Basel, în Elveţia, din 2005 profesor la Universitatea din Viena şi autorul unor studii şi cărţi în care a tematizat aspecte ale istoriei din Europa de sud-est, a reconstitiut minuţios biografia lui Codreanu, folosind o amplă bibliografie şi numeroase documente inedite, descoperite în arhivele româneşti.
Biografia liderului legionar charismatic e prezentată cronologic în volumul, apărut la editura vieneză Zsolnay, intitulat: Căpitan Codreanu. Aufstieg und Fall des rumänischen Faschistenführers (Căpitanul Codreanu. Ascensiunea şi declinul conducătorului fascist român). Autorul structurează cartea în mici capitole, fiecare cu un titlu în care tematica e raportată sintetic exact la chestiunea abordată. Stilul lui Schmitt este limpede şi, în acelaşi timp, incisiv. Astfel, reuşeşte să schiţeze convingător nu numai portretul politic al liderului legionar, ci să înfăţişeze şi profilul său psihologic. Această metodă îi permite autorului să depăşească ariditatea unor scrieri dominate de limbajul strict academic şi să-i confere lucrării un grad sporit de accesebilitate – inclusiv pentru cititorii nefamiliarizaţi cu un subiect, care la prima vedere pare a fi lipsit de atractivitate.
Anii de copilărie şi adolescenţă ai lui Codreanu, familia dominată de figura tatălui său, ultranaţionalistul Ion Zelea Codreanu, sînt evidenţiate ca elementele determinante pentru socializarea politică a celui căruia i s-a atribuit după fondarea Legiunii Arhanghelului Mihail titlul de „căpitan“.
Oscilînd de la bun început între activism politic şi misticism ortodox, Codreanu apare în prima fază a ascensiunii sale ca lider al mişcării fasciste din România, ca un element violent, implicat în agresiuni, motivate nu numai prin convingerile sale antisemite. Schmitt subliniază, de-a lungul biografiei, faptul că Zelea-Codreanu a acţionat în conformitate cu o logică politică, care l-a transformat în cele din urmă într-un ucigaş (l-a împuşcat, în 1924, pe prefectul Manciu). Prin scoaterea în evidenţă a unor aspecte biografice, bagatelizate mai ales în scrierile apologetice, autorul reuşeşte să risipească legendele ţesute în jurul lui Codreanu în care unii dintre adepţii săi au văzut o întruchipare a arhanghelului Mihail, considerîndu-l un adevărat sfînt. În timpul detenţiei sale, din 1938, el însuşi se compara cu Iisus Cristos şi ca un luptător contra statului păgîn şi „jidovit“. Credinţa şi accentuarea misticismului său în condiţiile unei aspre detenţii - care s-a încheiat într-un asasinat comandat de către cercurile palatului regal – sînt motorul principal al acţiunilor sale. Unitatea între misticism şi violenţă acţionistă, concluzionează Schmitt, sînt o trăsătură tipică a caracterului său.
În finalul biografiei, Schmitt se opreşte, pe scurt, asupra legionarismului după dispariţia lui Codreanu. Aminteşte de contestatarii succesorului lui Codreanu, Horia Sima (şeful fracţiunii teroriste), de rivalităţile între aripi şi de scurta perioadă a statului naţional-legionar. Apoi subliniază simpatiile gardiste pentru cursul naţional-comunist al lui Nicolae Ceauşescu (un exemplu elocvent fiind fratele lui Codreanu, Decebal) şi recrudescenţa contemporană a neo-legionarismului.
Cartea lui Oliver Jens Schmitt, extrem de importantă pentru înţelegerea fascismului românesc, urmează, în curînd, să apară într-o versiune adăugită şi într-o traducere românească.
***
Oliver Jens Schmitt, Căpitan Codreanu. Aufstieg und Fall des rumänischen Faschistenführers (Căpitanul Codreanu. Ascensiunea şi declinul conducătorului fascist român), Paul Zsolnay Verlag, Wien 2016, 336 pp.
