Experți media din țările Parteneriatului Estic au prezentat la Chișinău rapoarte de țară despre independența instituțiilor de presă, abilitățile jurnaliștilor și situația mediei de limba rusă. În întreaga regiune, notează aceștia, piața de publicitate este subdezvoltată, există monopol media la nivel național iar instituțiile de presă sunt controlate fie de autorități, fie de oligarhi.
În Belarus și Azerbaidjan instituțiile de presă rămân în continuare sub control de stat iar în Armenia și Republica Moldova, deși există serviciu public de radiodifuziune, acesta este influențat puternic de mediul politic.
Este una din concluziile experților media care constată că o trăsătură oarecum tipica este existenta unor instituții de presă create și întreținute de oligarhi doar pentru a le promova interesele. În Georgia se remarca holdingul media din care fac parte 4 canale de televiziune, toate promotoare ale politicilor guvernamentale.
Propaganda informațională dinspre Federația Rusă este o altă provocare pentru țările din Parteneriatul Estic. Nino Danelia, expertă media din Georgia susține că a patra parte din cetățeni sunt consumatori de informație în limba rusă, mai ales în regiunile populate de minorități etnice. Iar, manipularea, observă ea, nu vine dinspre instituții de presă rusești, ci de la zișii naționaliști georgieni și mediile conectate la diferite organizații rusești:
„Discursul pro-rus din Georgia nu constă în elogierea Federației Ruse, despre faptul că Rusia e puternică, ori că va fi un partener de încredere pentru Georgia. În mare parte e un discurs anti-Occidental, al cărui mesaj este că Uniunii Europene și Statelor Unite nu le pasă de Georgia. Această percepție există încă de după războiul din 2008, când Georgia simțea că luptă singură cu un vecin mare și puternic.”
Nino Danelia mai spune că mediile pro ruse critică constant Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, NATO și viziunile Uniunii Europene legate de apărarea drepturilor omului. O situație asemănătoare, cu cea din Moldova, remarcă autorii studiului.
Victor Gotișan, cel care a semnat partea de evaluare legată de Moldova, susține că provocările ce țin de sustenabilitatea financiară sunt comune pentru presa independentă de limbă română și rusă. Dar există și diferențe:
„Problema majoră a jurnaliștilor de limbă rusă din Moldova, chiar dacă nu e recunoscută pe larg, este influența masivă a mass-mediei din Federația Rusă asupra lor. Jurnaliștii de limbă rusă sunt supuși unui grad mai mare de stres, deoarece nu cunosc limba română suficient de bine și pentru unii asta e frustrant.”
În Ucraina, spune expertul media Roman Shutov, în jur de un procent din populație are încredere în mediile de informare rusești. Cu toate acestea, remarcă el, riscul de a manipula opinia publică rămâne, pentru că informația propagandistică este răspândită la nivel de comunități și se transmite de la om la om. :
„Mai mult de 40 la sută dintre cetățeni transmit de la unul la altul știrile și convingerile pe care Kremlinul de promovează în Ucraina. Nu sunt sursele de informare rusești cele care răspândesc propaganda, asta o fac mediile ucrainene. Concomitent, este în scădere încrederea oamenilor în mediile tradiționale. De exemplu, în subiectele ce țin de război, doar 40 de procente din populație consideră că informația difuzată de televiziuni este veridică.”
Indiferent de procentul etnicilor ruși în structura populației, informații manipulatorii difuzate de mediile Kremlinului ajung constant în toate țările Parteneriatului Estic.
Experții din Armenia susțin că judecând după investițiile făcute în perpetuarea acestei mașinării propagandistice, este inutilă încercarea de a o contracara. În același timp, alți autori de rapoarte consideră că mediile independente trebuie să își mențină ofensiva prin informație veridică.
