La Berlin şi-a deschis porţile cel mai mare tîrg de turism din lume, ITB (Internationale Touristik Börse).
Sînt prezente peste 187 de ţări. Circa 10.000 de expozanţi îşi expun ofertele. Botswana este, anul acesta, ţara parteneră a tîrgului ITB.
Între ţările prezente se află şi Republica Moldova şi România. Standurile celor două ţări vecine se află în imediata vecinătate, în aceeaşi hală.
Standul românesc este puţin mai mic decît cel de anul trecut, iar cel al Republicii Moldova e la fel de mare, cuprinzînd 30 de metri pătraţi.
La Standul Moldovei l-am întîlnit pe domnul Eugeniu Scortescu, directorul firmei TATRAbis.
Într-un interviu acordat Europei Libere Eugeniu Scortescu ne-a oferit cîteva informaţii referitoar la finanţarea standului.
În continuarea interviului, desfăşurat în hala expoziţională plină de sute de oameni, Eugeniu Scortescu s-a referit şi la ceilalţi colegi, prezenţi din Moldova.
În ceea ce priveşte statistici exacte privind fluxul turiştilor, Scortescu ne-a explicat că cei mai mulţi vin din Polonia.
Numărul turiştilor germani, de pildă, a precizat el, este mic. Tot aşa şi cel din România. Asta, fiindcă românii călătoresc în Moldova doar ca vizitatori particulari şi nu folosesc ofertele firmelor de turism.
Faţă de anii trecuţi, standurile din România şi din Moldova dispun de mai multe materiale publicitare în limba germană.
Chiar dacă pe alocuri se poate constata o îmbunătăţire a modului de prezentare în limba germană, numeroase texte incluse în broşuri şi pliante lasă de dorit.
Greşeli flagrante de gramatică am depistat în mai multe broşuri.
De exemplu, în cele editate de Unitatea Administrativ Teritorială a Judeţului Constanţa; una dedicată unor lăcaşe de cult, cealaltă făcînd publicitate muzeelor existente în zonă.
Dacă în urmă cu cîţiva ani „peştera sf. Apostol Andrei” era prezentată în germană, ca „iadul Sf. Andrei” (facîndu-se o confuzie între cuvîntul german Höhle = peşteră şi Hölle = iad), anul acesta topica propoziţiilor este deficitară, iar textele propriu zise sînt pline de calcuri lingvistice de-un comic involuntar pe care îl sesizează orice vorbitor de germană.
Ciudăţenii lingvistice pot fi depistate şi-n materialul publicitar expus la standul Moldovei.
Astfel, expozanţii nu se pot decide nici asupra numelui ţării, oferind imediat trei variante: Moldova (denumirea oficială în limba română), Moldawien (denumirea folosită în trecut în publicaţiile ruseşti editate în limba germană) şi Republik Moldau (denumirea oficială corectă în limba germană, postată şi pe site-ul Ambasadei Republicii Moldova din R.F. Germania).
Într-o broşură, intitulată „Republik Moldau – Reiseleiter” (sic!) am descoperit pe primele pagini greşeli mai mult decît supărătoare (a se vedea sublinierile - reproduse în facsimil).
La standul românesc am descoperit, în schimb, un material publicitar impecabil, din toate punctele de vedere. Este vorba despre broşura „Biserici şi biserici fortificate din Transilvania”, editată de „Fundaţia Biserici fortificate”, prezidată de Philipp Hoffmann. Anul trecut fundaţia a organizat într-o sală a Ambasadei României din Berlin o amplă expoziţie dedicată bisericilor fortificate, dintre care unele au fost incluse pe lista UNESCO a patrimoniului cultural mondial.
Desigur, un material publicitar atrăgător poate avea o forţă de atracţie şi asupra turiştilor potenţiali. Stîngăcii publicitare, însă, pot avea un efect nedorit de către cei care nu acordă atenţia cuvenită materialelor scrise şi răspîndite la tîrguri cum e cel de la Berlin.
