Un deputat social-democrat, Cătălin Rădulescu, s-a ilustrat zilele trecute prin câteva declarații neobișnuite.
Mai intâi, parlamentarul a propus ca, pentru a-i împrăștia pe demonstranții ce protestează împotriva guvernului, să fie folosite tunurile cu apă. Și cum această măsură nu i s-a părut, probabil, suficient de disuasivă, Rădulescu a adăugat că el are acasă un kalașnikov, cu care a tras la Revoluție, pe care și l-a însușit atunci și pe care l-ar folosi cu mare bucurie și astăzi. Tot pentru liniștirea protestatarilor. În altă ordine de idei, deputatul s-a plâns că indemnizația de parlamentar este pur și simplu „de mizerie” or el este obligat, ca să fie la înălțimea funcției sale, să-și cumpere 4-5 costume pe lună, iar indemnizația abia dacă-i ajunge pentru o pereche de pantofi.
După cum era de așteptat, declarațiile deputatului n-au trecut neobservate. Primele semne de întrebare au fost în legătură cu calitatea lui de „revoluționar”: în decembrie 1989, omul se afla în județul Argeș iar acolo, din câte se știe, nu s-a tras nici un foc de armă și nu a fost descoperit nici un „terorist”. A doua nelămurire: cum se poate ca un individ oarecare să-și însușească un kalașnikov și să-l țină frumos acasă, fără ca nimeni să-l întrebe de sănătate? Fapt este că, acum, poliția s-a auto-sesizat și a deschis o anchetă.
Confruntat cu urmările declarațiilor sale, deputatul a oferit niște explicații nu mai puțin halucinante. Kalașnikovul era într-adevăr kalașnikov, dar cu el nu s-a tras niciodată pentru că face parte dintr-un lot de arme defecte din fabricație. Și dacă parlamentarul a spus ce a spus, este fiindcă noi ne-am câștigat dreptul la libertatea de exprimare și el poate spune ce vrea. Ziariștii n-aveau decât să nu țină cont de vorbele sale, la urma urmelor în toată povestea asta vina o poartă presa.
Cătălin Rădulescu este un om cu stare. Posedă multe proprietăți grație cărora își poate cumpăra destule costume. Primește și indemnizația de revoluționar pentru fapte eroice doar de el știute. Are și o condamnare pentru infracțiuni de corupție ceea ce îl determină să fie un inamic înverșunat al justiției și al Direcției Naționale Anticorupție. Cătălin Rădulescu socotește că vorbele sale sunt acoperite de imunitatea de parlamentar. Astfel de ieșiri intempestive ne fac însă să credem că această imunitate ar trebui acordată și în urma unei expertize psihiatrice.
