Europa Liberă: Domnule Boţan, cum vă explicaţi această dragoste deosebită pentru Diaspora? Până nu demult se auzeau în surdină atitudini, mai curând, de neglijare, le spuneau: „Veniţi aici, acasă, plătiţi impozite şi atunci vă vom lua şi voturile”. Sau auzeam că statul nu e obligat să umble cu urna de vot pe unde sunt ei. Şi, când colo, acum Diaspora a devenit foarte importantă.
Igor Boţan: „Diaspora a devenit importantă în 2010. Datorită Diasporei, am avut ceea ce se numeşte Alianţă pentru Integrare Europeană şi avem Acordul de Asociere.”
Europa Liberă: Da, dar era fieful opoziţiei. Şi acum, când colo, guvernare are atâta grijă şi o corcoleşte.
Igor Boţan: „Nu era a opoziţiei. În 2010 deja era alianţa la guvernare, după alegerile din 2009. Dar la alegerile anticipate din 2010 şi la alegerile din 2014 Diaspora, de fapt, a făcut diferenţa. În special, Diaspora din Europa. Şi toată lumea înţelege că trebuie Diaspora luată în consideraţie la modul cel mai serios, pentru că, datorită banilor, remitenţelor Diasporei, Republica Moldova în mare măsură se menţine pe linia de plutire. De aceea, acum se face un fel de reverence în faţa Diasporei, pentru că nu îi poţi lua Diasporei ceea ce i-ai dat. I-ai dat dreptul de vot. La ultimele alegeri naţionale au participat peste 130.000 de cetăţeni din Diaspora. Aceasta e foarte mult. Iată că guvernarea vine cu această oferă să fie reprezentată chiar de membrii Diasporei.”
Europa Liberă: Dar nu seamănă aceasta a jumătate de măsură, ca să spun mai eufemistic, sau chiar înşelătorie? I se spune: „Dar în prealabil să vă înregistraţi. Dar nu ştim cum vă veţi înţelege. Veţi avea trei fotolii de deputaţi”. Şi atunci poate aceasta, mai curând, va genera controverse decât armonie.
Igor Boţan: „Sunt de acord cu aprecierea dumneavoastră.”
Europa Liberă: Aceasta e ipoteză, nu e apreciere.
Igor Boţan: „Ipoteza, din punctul meu de vedere, e corectă. Eu aş merge mai departe. Acum în privinţa Diasporei se lansează ceea ce se numeşte baloane de încercare. Ceea ce i se propune Diasporei este irealizabil. Pentru că Diaspora este reprezentată şi poate fi reprezentată
Ceea ce propune partidul de guvernământ, Partidul Democrat, este, de fapt, într-un fel, marginalizarea Diasporei...
mult mai bine în cadrul sistemului proporţional. Pentru aceasta Diaspora trebuie să aibă un fel de înţelegeri cu partide, astfel încât oamenii, care vor fi responsabili pentru soluţionarea problemei Diasporei, să fie în topul listei candidaţilor.
Ceea ce propune partidul de guvernământ, Partidul Democrat, este, de fapt, într-un fel, marginalizarea Diasporei. Tot acest proiect este atât de vulnerabil şi lucrul acesta iese la suprafaţă, când adresezi o întrebare foarte simplă: dar cum va fi organizat referendumul, eventual, de retragere a deputatului Diasporei din Parlament? Pentru că legea trebuie să fie una generală. Dacă deputaţii pot fi retraşi aici, pe teritoriul Republicii Moldova, cum pot, în principiu, fi retraşi cei din Diaspora?”
Europa Liberă: Dar şi mai devreme. 1.000 de semnături să aduni la înaintarea candidatului e una în raionul Şoldăneşti şi e alta în Italia.
Igor Boţan: „Cu colectarea semnăturilor şi aici guvernanţii au sărit peste cal. Normele recomandate de Comisia de la Veneţia este de, cel puţin, 1%. Adică, ar trebui să fie, dacă vom avea circumscripţii cu 30.000 de alegători, deci, 1% ar trebui să fie 300 de semnături şi nu peste 1.000.”
Europa Liberă: Adică nu a ţinut cont de condiţia Diasporei?
Igor Boţan: „Acest proiect este atât de vulnerabil, că eu cred că, practic, nu are şanse să fie adoptat.”
Europa Liberă: Dar pe mine nu atât proiectul mă interesează, cât modul de gândire, modul de abordare. Unu, sinceritatea, dacă, într-adevăr, tratezi sincer viitorii alegători sau vrei să-i momeşti. Ori, Diaspora este tocmai contingentul care are proprietatea de şapte ori să măsoare. Şi, în cazul Diasporei, iarăşi, le dai un fotoliu de deputat, ca el să pledeze ce? Ca şi cum ar exista o mare deosebire între pledoariile strategice ale unor deputaţi care reprezintă partidul şi, vezi Doamne, un deputat din popor, cu mandatul celor 30.000 sau 300.000 va fi mai altfel, va fi mai motivat şi va pleda pentru lucruri mai adevărate. Rezultă că ceea ce au făcut până acum parlamentarii nu are valoare? Sau este cu totul contraproductiv?
Igor Boţan: „Întreaga motivaţie şi argumentare a guvernanţilor este defectuoasă. Eu înţeleg întrebarea dumneavoastră şi eu cam îmi dau seama ce ar dori cei din Diaspora. Cei din Diaspora au anumite cereri. Unu, ca guvernanţii de aici să aibă dexteritatea şi capacitatea de a negocia cu ţările în care se află ei garanţii sociale pentru aceşti oameni. Pentru că o parte decide să rămână acolo. O parte decide, după ce câştigă ceva, să se întoarcă în Republica Moldova. Deci, să aibă această garanţie. Al doilea lucru pe care l-ar vrea ei, pledoarie aici, în Republica Moldova, ca oamenii, care câştigă bani acolo, să vină aici să poată deschide o afacere, nu ca în cazul celor de la Soroca, nişte concetăţeni de ai noştri care au lucrat, au fost parte ai Diasporei, au adunat bani şi când au venit aici s-au ciocnit de corupţie absolut totală. Eu înţeleg că ei ar vrea, cei din Diaspora, să aibă încrederea că în Parlament vor exista persoane care vor încerca soluţionarea acestor probleme.”
Europa Liberă: Şi doi oameni care vor reprezenta, două portavoce ale acestei Diaspore vor fi în stare să schimbe radical situaţia?
Igor Boţan: „Categoric nu vor putea. Mai mult, eu spun că acest proiect de lege, care a fost înregistrat în Parlament, e plin de probleme foarte serioase. Şi una dintre probleme este cea pe care aţi menţionat-o dumneavoastră. În situaţia când un cetăţean este ales deputat într-o anumită circumscripţie şi el ajunge în opoziţie, în mod normal, se întâmplă, o parte este la guvernare, în majoritate, şi altă parte este în opoziţie. Deci, cei din circumscripţie, dacă ajunge deputatul în opoziţie, trebuie să-l retragă, pentru că din opoziţie el nu le poate rezolva problema. Şi, dacă este aşa, dar aşa este logica, înseamnă că...”
Europa Liberă: …îl împing în putere…
Igor Boţan: „…îl împing în putere. Deci, atunci când introduci revocarea deputatului şi mandatul imperativ trebuie să existe, aşa cum exista în Constituţia Uniunii Sovietice, în articolul 6, o forţă politică între Dumnezeu şi cetăţeni, care este forţa conducătoare şi directoare în societate. Chestia aceasta vine exact din teoria mandatului reprezentativ şi din ciocnirea dintre noţiunile de suveranitate populară şi suveranitate naţională. Sunt lucruri bijuterii ale gândirii politice şi bijuterii ale dreptului constituţional. Această prevedere de revocare a deputaţilor este absolut neconstituţională. Oricine ar încerca să promoveze acest proiect şi, eventual, şeful statului, care ar trebui să-l promulge, va trebui să aibă în vedere acest lucru şi să se opună acestei iniţiative. Ea nu are suport.”
Europa Liberă: Dar s-au făcut auzite aluzii foarte clare: cei care se opun, de fapt, nu contează. S-au adunat suficient simpatizanţi. Nu contează cât de profund cunosc ei noua formulă propusă. Contează că ei sunt mulţi. Sprijinindu-se pe aceşti mulţi, partidele au tot dreptul să facă referinţă şi să voteze. Deci, interesele s-ar putea să se întâlnească. Şi, atunci, ce contează vocea dumneavoastră sau a altor opozanţi foarte sofisticaţi?
Igor Boţan: „Contează pentru că ultima semnătură e a şefului statului, care trebuie să promulge această lege. În baza articolului 77, şeful statului este garantul respectării Constituţiei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, dar acest proiect exclude Transnistria. Şi excluderea Transnistriei din alegerile parlamentare este încălcarea articolului 38 din Constituţie.”
Europa Liberă: Dimpotrivă, dânşii spun că „noi o punem la loc de cinste, doar să vrea să vină să ocupe aceste locuri”.
Igor Boţan: „Ei spun, dar acestea sunt vorbe. În fapte, acum, cel puţin, 10% din cetăţenii cu drept de vot din Transnistria au participat la alegerile naţionale. Acum şi aceste 10% sunt scoase din joc.”
Europa Liberă: Până când vor avea secţii de votare la ei acolo.
Igor Boţan: „Dar cei care vin cu acest proiect trebuie să vadă care a fost fundamentarea şi argumentarea adoptării sistemului electoral proporţional în 1993.”
Europa Liberă: Poate acum situaţia e mai favorabilă decât în 1993?
Igor Boţan: „Nu este mai favorabilă. Cauzele care au condus la selectarea sistemului proporţional deplin în 1993 nu au fost înlăturate. Problema transnistreană nu a fost soluţionată. Reorganizarea administrativă a teritoriului nu a fost soluţionată. A mai apărut o problemă în plus, problema Diasporei. Şi cea de a treia problemă invocată atunci: structurarea Parlamentului. Noi nu trebuie să uităm că Parlamentul din ’90 până în ’93 a fost ales în baza votului uninominal şi el a fost dizolvat din cauza faptului că nu a fost structurat politic, pentru că nu existau partidele care să fi fost alese şi să fi ajuns ca fracţiuni în Parlament.”
Europa Liberă: Deci, iar ajungem la reprezentativitate politică, teritorială, demografică etc.?
Igor Boţan: „Exact. Dar aici sunt lucruri absolut înfiorătoare, din punctul meu de vedere. Dacă se pune accentul pe reprezentarea geografică, dar ce faci cu Legea privind egalitatea şanselor femeilor şi bărbaţilor? Doar aţi raportat anul trecut Comisiei Europene, partenerilor europeni că de acum înainte în listele de candidaţi vor fi, cel puţin, 40% fie de femei sau de bărbaţi. Acum, dacă voi schimbaţi sistemul electoral, legea aceasta s-a dus dracului, femeile vor fi subreprezentate, mai abitir decât în prezent fără existenţa acestei legi şi reprezentarea curentelor politice. O astfel de lege, practic, îi scoate din viaţa politică pe unionişti, care sunt reprezentaţi uniform pe întreaga ţară.”
Europa Liberă: Sau pe ecologişti.
Igor Boţan: „Da. Şi avem exemple foarte frumoase. Alegerile parlamentare din Marea Britanie din 2015, ultimele alegeri, toată lumea va râde ce distorsiuni face sistemul uninominal. Partidul lui Farage, Partidul Independenţei, a acumulat pe ţară 13% din voturi. Ştiţi cu cât este reprezentat în Parlamentul britanic? Cu 0,15%. Deci, 13% pe ţară, pentru că sunt uniformi, reprezentarea e 0,15%. Partidul naţionaliştilor scoţieni ştiţi cât a luat? 3,7% pe ţară. Ştiţi câte mandate au? Au 57. Sunt reprezentaţi de două ori mai mult. Deci, la un astfel de sistem contează cum sunt reprezentate curentele politice. Dacă naţionaliştii scoţieni sunt împreună în Scoţia, ei au acest avantaj şi el este dublat. Dacă independenţii britanici sunt dispersaţi pe toată ţara, cum sunt unioniştii noştri, ei sunt subreprezentaţi.”
Europa Liberă: Dar poate aceasta se urmăreşte, să se scoată priorităţile ideologice, să se arunce în debara şi să vină în faţă oamenii care ştiu să organizeze afaceri, care ştiu să fie primii la linia de finiş?
Igor Boţan: „Corect, aşa este. Numai că pentru aceasta trebuie să se aibă în vedere că nu poţi obţine un guvern funcţional. Dar, dacă vrei să obţii un guvern funcţional cu un astfel de sistem electoral...”
Europa Liberă: Dar, de exemplu, tragi la sorţi...
Igor Boţan: „Nu. Dacă vrei să obţii un guvern funcţional cu un astfel de sistem electoral, trebuie să existe articolul 6 din Constituţie, care stipulează care este forţa conducătoare şi directoare în ţară. Şi mai există o problemă pentru promotorii acestui proiect de lege. În Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii, pe care ni le prezintă ca modele, acolo sistemul electoral este strâns legat de sistemul bipartid. Şi în Marea Britanie s-au făcut câteva încercări de modificare a sistemului electoral. Nu le place britanicilor. Ştiţi cine se opun? Cele două partide care se alternează la guvernare. Şi e clar de ce.
Care sunt cele două partide din Republica Moldova pe care promotorii acestui proiect ar vrea să le vadă ca alternante la guvernare? Unul noi îl vedem, Partidul Socialiştilor care va fi, potrivit acestui proiect de lege, favorizat extraordinar de mult. Dar al doilea partid care e? Şi aceasta este întrebarea cheie. Nu va fi Partidul Democrat, va fi partidul înalţilor demnitari sau demnitarilor raionali care, ulterior, pentru a fi ţinuţi împreună, va trebui să aibă un coordonator. Eu cred că esenţa acestui proiect este aceasta pe care v-am expus-o.”
Europa Liberă: Partidul „baronilor”?
Igor Boţan: „Bine, să-i numim „baroni”. Aceasta este ideea, din punctul meu de vedere, dar aceasta nu cred că îi ajută.”
Europa Liberă: Preocuparea mea nu este nici viitorul Partidului Socialiştilor, cu atât mai mult, nici viitorul unor lideri democraţi. Preocuparea mea este dacă după atâţia ani de democraţie sau uneori pseudodemocraţie noi rămânem fideli acestor principii de democraţie? Sau încercăm să driblăm democraţia, ca să facem un fel de struţocămilă, care Dumnezeu ştie unde ne va scoate? Eu nu cred, în general, mă iertaţi, vă rog, în supremaţia doleanţelor din regiuni, atâta timp cât există proiecte naţionale sau necesităţi naţionale. Uitaţi-vă cu pensiile. De viaţă bună au mărit vârsta de pensionare? De viaţă bună nu se dă maxim de indexare? Nu sunt bani.
Igor Boţan: „Dar vă imaginaţi ce s-ar fi întâmplat, dacă acest Parlament ar fi fost ales după formula Partidului Democrat? Toţi cei care au votat pentru majorarea cenzului de pensionare ar fi trebuit să fie rechemaţi de către cetăţeni acum.”
Europa Liberă: Da. Rând pe rând, dacă nu chiar împuşcaţi.
Igor Boţan: „Pentru că nimeni nu a discutat cu cetăţenii această problemă. A fost o urgenţă pe care guvernanţii au rezolvat-o aşa cum au găsit de cuviinţă.”
Europa Liberă: Pentru că altfel nu au putut.
Igor Boţan: „Iată acest exemplu este foarte elocvent: ce vor face deputaţii şi Parlamentul, atunci când, sub presiunea circumstanţelor, care pot fi generate din exterior...”
Europa Liberă: Dar sunt şi lucruri necostisitoare, cum ar fi, de exemplu, deschiderea centrului de informare NATO, care nu costă bani. Banii sunt daţi de la NATO.
Igor Boţan: „Corect.”
Europa Liberă: Iarăşi, pardon, expertiza partidelor sau a unor angajamente cred că contează mai mult.
