Șeful statului Igor Dodon a făcut bilanțul primelor 100 zile de mandat și a anunțat, printre altele, că intenționează să organizeze o întrevedere trilaterală R. Moldova – UE – Federația Rusă, pentru a implica Moscova în relațiile dintre Chișinău și Bruxelles. De unde vin pericolele pentru statalitatea și securitatea RM? E una din întrebările adresate fostului director adjunct al SIS, Valentin Dediu.
Europa Liberă: Cu diferite ocazii anumiţi demnitari de stat fac declaraţii de felul că Moldova s-ar afla în pericol, mai ales statalitatea, securitatea ţării, chiar şi spun de unde vin aceste pericole. Unii spun că vin din Est, alţii spun că vin din Vest. Ce trebuie să înţeleagă cetăţeanul?
Valentin Dediu: „Cetăţeanul Republicii Moldova trebuie să se uite real la situaţia care este, să tragă o privire în trecut, chiar şi 25 de ani în urmă, când s-a declanşat războiul de pe Nistru, cine sunt vinovaţi. Cetăţeanul trebuie să vadă problemele războiului hibrid care există în Republica Moldova, propaganda şi agitaţia intereselor anumitor state, care au interese geopolitice, atacurile cibernetice împotriva Republicii Moldova, coruperea demnitarilor de stat de unde vine şi pentru ce se face. Este clar că coruperea demnitarilor de stat este realizată în scopul de a-i face mai ascultători, de a îndeplini poruncile din altă parte. Războiul economic care a fost. Ne amintim, din 2003 încoace tot numai cu război, ba vinul nostru este acru, ba este cu chimicale, ba merele nu sunt bune, dar tot din acelaşi spaţiu din Republica Moldova produsele agricole, merele şi alte produse din unele regiuni, care au o simpatie faţă de o capitală, acolo sunt bune toate şi fără probleme.”
Europa Liberă: De ce Federaţia Rusă vrea să vadă Moldova ca pe un stat slab, vulnerabil?
Valentin Dediu: „Federaţia Rusă doreşte să-şi apere interesele naţionale. Şi acesta e un lucru firesc, fiecare stat trebuie să-şi apere interesele naţionale. Şi noi trebuie să ne apărăm interesele naţionale. Însă, cu părere de rău, unii demnitari din Republica Moldova nu înţeleg că Federaţia Rusă vrea să-şi realizeze interesele naţionale din contul intereselor Republicii Moldova, din contul suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale. Federaţia Rusă are un duşman. Duşmanul principal al Federaţiei Ruse se consideră blocul NATO şi Uniunea Europeană, care se apropie tot mai mult de hotarele Federaţiei Ruse. Şi prin aceasta se dovedeşte faptul că Federaţia Rusă doreşte ca Republica Moldova să aibă conducători care să asculte de Moscova, doreşte ca Republica Moldova să fie slabă, ca în Republica Moldova să nu existe o clasă politică puternică care şi-ar apăra interesele naţionale. Şi aceasta face. Noi avem dovadă şi ultimele evenimente care au avut loc în republică, când Serviciul de Informaţii şi Securitate a depistat şi documentat operativ cazul intereselor serviciului de spionaj al Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse în Republica Moldova. Ei sunt responsabili de situaţia de aici, de situaţia din Transnistria şi, evident, lucrează în interesul statului lor. Dar noi suntem capabili şi trebuie să apărăm interesele statului nostru.”
Europa Liberă: Şeful statului, domnul Dodon cu mai multe ocazii aduce acuzaţii la adresa României, spunând că cel mai mare pericol pentru Republica Moldova ar fi acest curent unionist. Şi despre NATO nu vorbeşte tocmai de bine, dar şi la adresa Uniunii Europene are rezerve ca ţara să se apropie, să se integreze în UE. Aceste declaraţii slăbesc şi ele statalitatea?
Valentin Dediu: „Aceste declaraţii slăbesc unitatea poporului Republicii Moldova, divizează poporul în două lagăre. Până în ’91, dar şi o parte din perioada de după ’91, s-a dus o propagandă foarte activă, când se demonstra că blocul NATO este un bloc agresor. Şi vedem că mulţi cetăţeni din Republica Moldova şi astăzi au rămas cu această opinie. Federaţia Rusă vedem că tare se bucură atunci când în Uniunea Europeană nu există unitate. Dar un lucru vreau să îi întreb pe cei care consideră că Uniunea Europeană, România şi NATO sunt duşmani ai Republicii Moldova, câţi bani au venit de la Răsărit pentru a construi drumuri, repara grădiniţe, pentru a face multe lucruri destinate populaţiei Republicii Moldova? Şi câţi bani au venit din Uniunea Europeană? Câţi bani au venit din România? Câţi bani au venit din Statele Unite ale Americii? Ce a făcut Răsăritul pentru a scoate chimicalele din Republica Moldova? Deci, NATO este cea care ne ajută în acest domeniu. Este o greşeală să numim România duşmanul numărul unu al Republicii Moldova. Când a fost cel mai greu cine a venit în ajutor? Au venit cei la Bucureşti şi au adus banii poporului din România, care a ajutat. Cine a dat autobuze pentru şcolile noastre? România. Cine a dat bani ajutor când avem probleme cu furtul miliardului? România. Cine este cel mai bun susţinător al integrării în Uniunea Europeană a Republicii Moldova? Este România. Este greşit să spunem că România este duşmanul numărul unu al Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar această dependenţă a Moldovei de resursele energetice din Federaţia Rusă pun sub semnul întrebării securitatea ţării?
Valentin Dediu: „Da. Resursele energetice sunt un element foarte important pentru securitatea Republicii Moldova. Şi, iarăşi, aici vedem de unde vin. Când a fost cel mai greu, noi am avut preţurile cele mai mari la gaze. Şi cine a semnat aceste documente, dacă nu acelaşi preşedinte de astăzi, Dodon, când era ministru al Economiei, un preţ extraordinar de mare? Numai ţările din Uniunea Europeană plăteau atât de scump pentru gaze, dar acolo gazele sunt cu mult mai calitative ca cele care veneau din Federaţia Rusă. Dacă mai vorbim şi despre faptul cine are grijă, cine ne ajută pe noi să rezolvăm problema cu resursele energetice, este aceeaşi Românie şi Uniunea Europeană, care alocă bani pentru a aduce gazoductul din România, din Iaşi la Ungheni, Chişinău şi să ne conectăm la gazoductul din Uniunea Europeană. Prin aceasta noi vom deveni mai independenţi în asigurarea cu resurse energetice. Şi sunt şi alte proiecte. Cu părere de rău, nu sunt scoase la iveală, nu se face propagandă cu aceste proiecte, pentru a aduce la cunoştinţă populaţiei, să înţeleagă de unde vine ajutorul şi de unde vin numai problemele şi învinuirile în adresa Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Domnule Dediu, cu multe ocazii s-a spus că pe teritoriul Republicii Moldova încă şi-ar desfăşura activitatea mulţi agenţi ai Federaţiei Ruse, ei ar monitoriza toate procesele care au loc, uneori le pot şi influenţa. De ce atât de greu se scapă de ei?
Valentin Dediu: „Este o întrebare foarte serioasă. Dumneavoastră aţi abordat această întrebare tocmai la timpul potrivit. Există un grup foarte mare de persoane care susţin politica Federaţiei Ruse în Moldova şi în Uniunea Europeană. Eu aş spune că toţi cei care sunt simpatizanţi ai Federaţiei Ruse, care susţin oficial sau neoficial poziţia Federaţiei Ruse, toţi pot fi numiţi agenţi de influenţă. Cu regret, serviciile noastre aşa şi nu s-au restructurat, nu au realizat până la sfârşit reforma multaşteptată şi, practic, vedeam că în 2013 trebuia să se termine procesul de pregătire către reformă, dar până astăzi nu este. Faptul că a fost reţinută o singură persoană, este foarte puţin.”
Europa Liberă: Vă referiţi la cazul ex-deputatului Bolboceanu?
Valentin Dediu: „Da, mă refer la acest caz. În opinia mea, există mult mai multe persoane care ajută Federaţia Rusă în activitatea subversivă împotriva Republicii Moldova. Da, poate nu avem secrete militare, nu avem produse militare, dar avem alte secrete, alte informaţii care, fiind utilizate în scopuri subversive, pot aduce mai mare prejudiciu decât prejudiciul adus de divulgarea unui secret militar. Eu consider că încă mai sunt agenţi ai Federaţiei Ruse. Pot presupune că sunt şi în Parlamentul Republicii Moldova persoane care poate nu primesc bani pentru informaţia pe care o pun la dispoziţia Federaţiei Ruse, însă, promovând poziţia Federaţiei Ruse în Republica Moldova, în spaţiul acesta, ei, practic, pot fi consideraţi agenţi.”
Europa Liberă: Şi cine decide viitorul Republicii Moldova, domnule Dediu?
Valentin Dediu: „Viitorul Republicii Moldova trebuie să-l decidă poporul, dar în fruntea poporului trebuie să fie clasa politică. Aş vrea să văd o clasă politică tânără, capabilă să vadă unde este pericolul, capabilă să vadă viitorul Republicii Moldova. Şi cred că clasa politică care vine încet-încet, tinerii care vin la conducere în partide, ei vor găsi soluţia bună pentru a asigura un viitor bun pentru Republica Moldova.”
