Premierul Pavel Filip a făcut un bilanț al vizitei pe care a făcut-o recent la Bruxelles, unde a avut loc cea de-a treia reuniune al Consiliului de asociere UE-Republica Moldova. În capitala Belgiei autorităților moldovene li s-a cerut să ţină din scurt reformele, în special cele din domeniul justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. La Chişinău premierul Filip a vorbit despre suplimentarea cotelor de export la struguri, mere şi prune şi intenţia Republicii Moldova de a patrunde pe piaţa europeană cu produse de origine animalieră. Relatează Diana Răileanu.
Parcursul european al Republicii Moldova „prinde contur” a dat asigurări premierul Pavel Filip.
Într-un briefing la care a făcut, între altele, un bilanţ al vizitei întreprinsă la Bruxelles, şeful Executivului a mai vorbit despre deschiderea Uniunii Europene pentru majorare a cotelor de export la fructe şi despre dorinţa Republicii Moldova de a-şi îmbunătăţi domeniul siguranţei alimentelor.
Pavel Filip a evitat, însă, să facă trimitere la declaraţia Consiliului în care se spune, între altele, despre necesitatea unei justiţii independente şi eficiente care să recâştige încrederea cetăţenilor şi nevoia îmbunătăţirii climatului investiţional. Uniunea Europeană de asemenea a insistat pe necesitatea unor investigaţii complete, imparţiale şi eficiente privind frauda din sistemul bancar.
Demnitarii europeni cunosc şi despre intenţia Partidului Democrat de a modifica sistemul electoral. În declaraţia de încheiere a Consiliului de Asociere UE-Republica Moldova se arată că orice schimbare în acest sens ar trebui să se ia în baza unui consens între forţele politice, după dezbateri publice şi cu recomandări ale partenerilor internaţionali relevanţi.
De ce s-au „înmuiat” mesajele de la Bruxelles până la Chişinău şi de ce evenimentul a fost prea puţin mediatizat, în compartaţie cu anii precedenţi? În opinia politologului Igor Volniţchi explicaţia ar fi în dublele standarde de care dau dovadă guvernanţii de la Chişinău şi care înţeleg că Uniunea Europeană este preocupată în prezent de o altă agendă cum ar fi ieşirea Marii Britanii din UE sau criza migranţilor:
„Toate acestea dau naştere unor incertitudini legate de viitorul Uniunii Europene, nemaivorbind deja de capacitatea de extindere a acestei Uniuni. Probabil guvernarea noastră ia în calcul toate aceste aspecte, precum şi faptul că în rândul populaţiei sunt, totuşi, forţe declarate pro-europene mult mai populare decât cele ce reprezintă actuala guvernare. Undeva se pregăteşte, putem intui acest lucru, o schimbare de accente, de atitudine. La moment, guvernarea nu-şi poate permite luxul de a abandona ideea integrării europene, or, sprijinul care vine din exterior vine anume pe această filieră.”
În schimb, atât la Bruxelles, cât şi la Chişinău, premierul Pavel Filip nu a evitat să critice decizia preşedintelui Igor Dodon de a semna un memorandum cu Uniunea Economică Eurasiatică. Într-o conferinţă de presă alături de comisarul responsabil de Extindere, Johannes Hahn, Pavel Filip a precizat că şeful statului nu ar fi onest cu partenerii alături de care a semnat memorandumul, pentru că nu i-ar fi anunţat că documentul nu are „putere juridică”.
Acest schimb de replici între Guvern şi Preşedinţie face parte dintr-o strategie mai largă, crede politologul Igor Volniţchi:
„În Republica Moldova de câteva luni e implementat un concept al lumii politice bipolare care îl are la un pol pe preşedintele Igor Dodon, iar celălalt pe cei ce reprezintă guvernarea declarată pro-europeană a Republicii Moldova. Se discută foarte mult despre politică, geopolitică, vector extern şi mult mai puţin despre problemele care ţin de economie, aspectele sociale şi care sunt mult mai acute şi apropiate omului de rând. De aceea nu trebuie să vă mire acest discurs public pro-european pronunţat al guvernării şi nici polemica permanentă pe care o au cu preşedintele Dodon pentru că se încadrează perfect în logica lumii politice bipolare, favorabilă deopotrivă ambelor tabere.”
Într-o analiză semnată de expertul Dionis Cenuşă pentru Agenţia IPN, autorul observă că autorităţile moldovene au echilibrat critica constructivă, dar şi subtilă, a europenilor cu o retorică şi angajamente pro-reformă. Totodată, guvernarea a încercat să exploateze „fobiile geopolitice ale UE”, prezentând demersurile euroasiatice ale preşedintelui Dodon, doar că cruciada pro-europeană a premierului Filip contra vectorului euroasiatic în Moldova, contiunuă Dionis Cenuşă, a rămas neapreciată de către europeni.
