La Chișinău a fost lansat marţi un nou proiect al Uniunii Europene care vine să sprijine primarii din statele Parteneriatului Estic, inclusiv Republica Moldova, să impulsioneze creșterea economică în localități. În cadrul proiectului primarii vor putea accesa granturi de până la 600.000 de euro. Relatează Alla Ceapai:
Spre deosebire de multe alte proiecte locale finanţate de UE în Republica Moldova, cel proaspăt lansat nu pune accent atât pe investiții directe în infrastructura localităților, cât pe logistica relansării economice în ansamblu a acestora. Primarii moldoveni vor fi ajutaţi să pună pe roate planuri de dezvoltare economică la nivel local pornind de la cele mai bune practici din statele europene. Ei vor fi ajutaţi să îmbunătățească mediul de afaceri la nivel local şi să identifice domenii în care ar putea fi create noi locuri de muncă. Adițional, UE va oferi trei granturi de până la 600.000 de euro pentru cele mai inovative şi fezabile idei de relansare economică locală, în special pentru crearea de noi locuri de muncă .
Întrucât proiectul se va derula concomitent în ţările din Parteneriatul Estic, şase la număr, va fi creat şi un club al primarilor din aceste state pentru un schimb mai bun de experiențe. Edilii care se vor înscrie în acest club vor putea accesa mai uşor şi în mod direct finanţări din diferite programe europene.
Mai mulţi primari prezenţi la lansarea proiectului şi-au exprimat speranţa că această nouă iniţiativă va consolida autonomia locală, inclusiv cea financiară. Unii dintre ei regretă că activitatea economică a ţării este concentrată în special în capitală şi în acele regiuni unde au fost deschise zone economice cum ar fi la Bălţi sau la Ungheni. În marea majoritate a localităţilor mediul de afaceri nu se dezvolta din varii motive, de la infrastructura slab dezvoltată şi până la migraţia foarte pronunţată în provincii, a menţionat Președinta Congresului Autorităţilor Locale din Moldova, Tatiana Badan:
„La multe întruniri vorbim despre dezvoltarea economică. Ea este foarte importantă, dar pentru a oferi o platformă de dezvoltare economică sigur că avem nevoie să creăm premise, condiţii pentru asta şi anume să avem infrastructură bună, apă, canalizare, astfel ca toţi cei din localităţile noastre care vor să dezvolte micul business sau marele business să aibă toate condiţiile create.”
Primarul oraşului Hânceşti, democratul Alexandru Botnari, s-a arătat convins că reforma administrativ teritorială planificată de Guvern va contribui la o eficientă dezvoltarea regională şi va diminua acea prăpastie care există azi între centrul ţării şi regiuni.
„Nu poate Republica Moldova să se dezvolte doar aici la Chişinău. Vrem şi noi să putem deschide acele locuri de muncă, să dezvoltăm zonele noastre şi anume separate prin ceea ce e specifict pentru fiecare din regiunile ţării noastre. Undeva se creşte grâu, înseamnă că trebuie să dezvoltăm acolo ceva ce e legat de panificaţie. Undeva sunt livezi vii, unde putem dezvolta viticultura.”
O bună parte dintre primari par să nu sprijine cel puţin deocamdată reforma administrativ teritorială. Aceştia spun că despre preconizatele schimbări se cunoaşte puţin, iar edilii nu ar fi implicaţi în proces, chiar dacă ei sunt principala verigă în acest proces.
Despre necesitatea acestei reforme susţinută şi ea financiar de UE, a insistat şeful delegaţiei UE în Moldova, Pirkka Tapiola. El a menţionat că la o populaţie de aproape 2,9 milioane de locuitori nu este viabil să existe 898 de primării. În atare condiţii nu pot fi oferite servicii publice de calitate:
„Știu că e dificil pentru că fiecare gândeşte că primăria sa poate fi închisă. Dar reforma teritorial-administrativă se va întâmpla. Din păcate, această țară nu poate exista cu atâtea primării. Vă încurajez deja să lucrați cu localitățile vecine. Să căutați metode de a oferi, tot ce e mai bun printr-un efort comun, pe termen lung. Trebuie să puneți cetățenii în prim plan. Noi vă vom fi alături și vă vom susține ca reforma teritorial-administrativă să fie un succes”.
O recentă evaluare a mediului de afaceri regional în Republica Moldova realizată de Institutul Viitorul arată că municipiile Chişinău şi Bălţi sunt cele mai competitive localităţi ale ţării. Celelalte au potenţial economic destul de redus, multe dintre ele fiind subdezvoltate.
