Cu prilejul aniversării a 500 de ani de la reforma lui Martin Luther (1483-1546) s-a deschis la Berlin o expoziţie intitulată: „»Pretutindeni cuvintele lui Luther...« Martin Luther în timpul naţional-socialismului”. Expoziţia a fost deschisă în cadrul memorialului „Topografia terorii”, situat pe terenul fostului sediu al poliţiei politice naziste, în imediata apropiere a resturilor zidului despărţitor, astăzi monument istoric protejat. În curtea memorialului se află beciurile de tortură cu fragmente restaurate ale celulelor. Toate aceste reziduuri ale unui trecut nefast sînt însoţite de ilustraţii şi panouri explicative care documentează dictatura nazistă. Într-un stil similar a fost concepută şi expoziţia din interiorul memorialului, dedicată receptării şi instrumentalizării politico-ideologice a reformatorului în perioada 1933-1945.
Integrarea lui Luther în propaganda ideologică nazistă a început, în 1933, anul preluării puterii de către Hitler. În noiembrie 1933 s-au organizat, peste tot în Germania, festivităţi dedicate aniversării a 450 de ani de la naşterea reformatului. În paralel s-au pas bazele unei ample strategii de reinterpretare a doctrinei anticatolice a reformatorului, punîndu-se un accent deosebit pe deraierile sale antisemite. În anii următori, scrierile sale cu tentă antisemită, în primul rînd pamfletul său din 1543, „Despre evreii şi minciunile lor”, au fost republicate, comentate în presă şi în numeroase studii (ca de exemplu în cel semnat, în 1936, de germanistul antisemit, Dr. Walther Linden: „Dr. Martin Luther şi Iuda”). Gazeta anti-semită a criminalului de război, condamnat la moarte de tribunalul internaţional de la Nürnberg, Julius Streicher, „Der Stürmer” a contribuit şi ea la impunerea imaginii unui Luther, descris ca (şi în alte organe de propagandă), ca un precursor al lui nazismului şi ca un prototip al rasei superioare ariene.
Expoziţia (cît şi amplul catalog) oferă vizitatorilor numeroase exemple care ilustrează nu numai instrumentalizarea publicistică a lui Luther, ci şi rolul nefast al unei părţi a bisericii evanghelice care s-a pus în slujba naţional-socialismului. Această aripă autodenumită „Creştini germani” (opusă „Bisericii mărturisitoare”, anti-naziste, al cărei reprezentant de frunte a fost teologul luteran Dietrich Bonhoeffer, executat în 1945) susţinea ideea eliminării Vechiului Testament şi curăţirea doctrinei creştine de elementele „gîndirii evreieşti”. (Această idee a avut adepţi şi în România interbelică, inspiraţi de A. C. Cuza care a lansat propuneri similare. Mai nou, ideea adaptată la realităţile actuale se regăseşte în aserţiunea fostului lider PRM şi primar al Clujului, Gheorghe Funar, care susţine într-o carte teza că Isus Cristos ar fi fost geto-dac, şi nicidecum evreu, avînd părul blond şi ochii albaştri.)
Expoziţia documentează foarte bine şi procesul de instituţionalizare a conceptelor care urmau să fie generalizate prin intermediul aşa numitului „Institut pentru studierea şi îndepărtarea influenţei evreieşti asupra vieţii bisericeşti germane”, înfiinţat în 1939 la Eisenach, precedat, în 1934, de „Institutul pentru studierea problemei evreieşti”. (O încercare de fondare a unui institut similar ca şi cel din Eisanach s-a făcut, în anii 1940 şi în Transilvania, de către preoţi luterani pro-nazişti, grupaţi în jurul episcopului Wilhelm Staedel.)
Semnificative pentru armonizarea protestantismului cu nazismul sînt şi exponatele care vizualizează arhitectura sacrală evanghelică şi amalgamarea simbolisticii naţional-socialiste cu cea creştină. De amintit, în acest context, ar fi biserica memorială „Martin Luther” din Berlin, construită în 1935, în care crucea creştină şi svastica devin simboluri echivalente.
Fundaţia „Topografia terorii” a reuşit prin această expoziţie să documenteze precaritatea ideologică a protestantismului german din perioada nazismului, prin promovarea unor idei, concepte şi doctrine autoritare, antimoderne, naţionalist-rasiste, anti-semite, aflate în contradicţie flagrantă cu principiile fundamentale ale creştinismului.
*** A se vedea şi: „La o bere cu Luther”, RFE, 19.5. 2017.
