Reorganizarea executivului face parte din reforma administrației publice prin care autoritățile îşi propun să eficientizeze cheltuirea banilor publici, inclusiv să găsească resurse pentru majorarea salariilor în domeniu, şi să îmbunătățească serviciile acordate cetățenilor. Mai mulţi deputați de opoziție au criticat inițiativele cabinetului de miniştri, despre care au spus că lasă loc de interpretări şi eventuale abuzuri. Valentina Basiul are mai multe detalii.
Reducerea numărului de ministere de la 16 la 9, optimizare despre care s-a vorbit mai multe luni, a fost exclusă din proiectul noii legi cu privire la guvern votat de legislativ.
Dar comprimarea oricum ar urma să se producă, potrivit directorului Centrului de implementare a reformelor, Iurie Ciocan. Asta pentru că primul-ministru rămâne cu dreptul de a cere parlamentului modificarea listei ministerelor ori de câte ori acest lucru va considerat necesar. Iurie Ciocan a spus că acest lucru s-a făcut deoarece legea cu privire la guvern, (din 1990, când ţara era în componenta Uniunii Sovietice), era modificată la fiecare învestitură de cabinet, în funcție de garnitura guvernului:
„Actuala lege, în cazul în care va fi adoptată, va crea premise legale care vor permite la necesitate operarea acestor modificări, printr-o procedură aparte. Procedura nu este descrisă în această lege, decât necesitatea primului –ministru să fie prezent în parlament cu o cerere în acest sens, dar fără a menționa în lege numărul ministerelor ori denumirea acestor ministere. Evident că la modul teoretic acest lucru poate fi atât în creștere, cât şi în descreștere numărului”.
Dacă legea va trece de lectura finală, va dispărea funcția de viceministru, fiind înlocuită cu cea de secretar de stat. O altă noutate este că în cadrul executivului, pe lângă Cancelaria de Stat şi Cabinetul şefului guvernului, va exista şi un corp de control al primului-ministru, structură ce va avea obligația să verifice cum se aplică hotărârile de guvern şi indicațiile date de premier.
Cum vrea guvernul să eficientizeze cheltuirea banului public dacă creează noi structuri de control, au întrebat unii deputați.
Reformarea executivului după criteriul cost-eficiență este un subiect agreat de toate grupurile parlamentare, dar dezbaterile veritabile au lipsit din plenul legislativului, a spus liberal-democratul Vadim Pistrinciuc.
Parlamentarii de opoziție s-au arătat miraţi că din proiectul de lege lipsește structura guvernului.
„Transfigurare” sau „schimbare a ambalajului”, a calificat Tudor Deliu de la PLDM schimbările adoptate:
„Adoptarea acestei noi legi trebuie să ducă în mod inevitabil la demisia guvernului întrucât se schimbă actorii şi regulile de joc pentru ce şi-a dat parlamentul votul la învestire. Ministerul Economiei devine un hegemon, unde în acest minister vor fi incluse numai nu ştiu ce. Interesat ministrul care va conduce are votul parlamentului la învestire pentru aceste competențe, deoarece atunci când a fost învestit a fost învestit pentru altceva?”
Alţi deputaţi şi-au exprimat bănuiala că are loc diluarea principiului separării puterilor în stat întrucât guvernul ar încearcă să iasă de sub controlul parlamentului şi a președinției.
Deputatul socialist Vasile Bolea: „Am găsit un şir de dispoziții care schimbă totalmente natura juridică a unor raporturi, în primul rând, dintre președintele Republicii Moldova şi guvern, dintre președinte şi prim-ministru. În caz de demisie a unui membru al guvernului, cererea este adresată primului-ministru, iar președintele doar ia act, fără a se indica în mod expres despre necesitatea emiterii unui decret prezidențial, prin urmare este în contradicție cu articolul 98, aliniat 6, din Constituție”.
Pentru a stimula mediului de afaceri şi a reduce actele birocratice ce permit activitatea de întreprinzător, legislativul a votat şi alte două proiecte ce vizează fuzionarea multor inspectorate şi agenții. Agenția pentru Supraveghere Tehnică va prelua activitatea a patru entități, Inspectoratul pentru Protecția Mediului va înlocui alte două autorități. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) va fi responsabilă de calitatea produselor alimentare pe întreg lanțul (inclusiv de vinuri şi produse alcoolice). ANSA va prelua din activitatea Agenţiei Protecției Consumatorului şi din activitatea Centrului National de Sănătate Publică
Va fi un mecanism de control mult mai eficient, de fiecare domeniu va fi responsabilă o singură agenție, a dat asigurări ministrul adjunct al economiei Vitalie Iurcu. Încrederea viceministrului nu i-a convins însă pe toți deputații. Până şi unii membri ai majorității de guvernământ au dat dovadă de prudență, dacă nu cumva chiar de scepticism.
