Participând sâmbătă la Comrat la ceea ce numește „ziua creării Găgăuziei” în 19 august 1990, președintele moldovean Igor Dodon a spus într-un discurs că „cei mai apropiați prieteni ai Găgăuziei, dar și ai Republicii Moldova, sunt Rusia și Turcia”. Statistica privind asistenţa externă acordată Republicii Moldova în 2016 îl contrazice însă pe preşedintele Dodon.
Un raport dat publicităţii de cancelaria de stat de la Chișinău cu privire la asistenţa pentru dezvoltare de care a beneficiat R. Moldova anul trecut arată că cei mai importanţi cinci donatori ai Republicii Moldova în 2016 au fost UE, Banca Mondială, Agenţiile ONU, România şi America. Aceşti cinci parteneri de dezvoltare au oferit 76 la sută din asistenţa de care a beneficiat Republica Moldova în 2016, restul 24 la sută din ajutoare au fost oferite de alţi 11 donatori, printre ei Suedia, Germania, Austria, Cehia, Japonia. Nici Rusia, nici Turcia nu figurează în topul celor 16 mari donator.
Lider absolut, conform volumului asistenţei oferite Republicii Moldova, a fost în 2016 UE, care a finanţat un total de 145 de proiecte cu bugetul total de peste 654 mil. euro. Dezvoltarea mediului socioeconomic, în special în zonele rurale și mai puțin dezvoltate economic, a politicilor financiare, comerciale și de gestiune administrativă, dezvoltarea societății civile, agriculturii, a întreprinderilor mici, a educației și formării profesionale – iată domeniile prioritare pe care s-au concentrate proiectele sprijinite financiar de UE.
Din acelaşi raport se vede clar de câte proiecte finanţate de cei 16 donatori a beneficiat nemijlocit Autonomia Găgăuză. Astfel, în regiunea sudică au fost finanţate un total de 68 de proiecte, cele mai multe în sănătate şi dezvoltarea infrastructurii de apă şi canalizare. Fiecare din aceste domenii au fost sprijinite financiar cu câte 47 şi, respectiv, 48 milioane de euro. Alte 43 de milioane de euro au cheltuit donatorii occidentali pentru proiecte de dezvoltare a administraţiei şi a societăţii civile din regiune.
Raioanele învecinate cu autonomia sudică, Taraclia şi Cahul, au beneficiat, în aceiaşi perioadă, de finanţarea a doar 6 şi, respectiv, 30 de proiecte.
Revenind la sprijinul european, trebuie spus că în 2016 Uniunea Europeană a lansat în regiune şi cel mai de anvergură proiect pentru susţinerea agriculturii şi dezvoltării rurale. Proiectul SARD în valoare totală de 6,5 milioane euro ţinteşte în crearea de noi oportunități fermierilor, locuri noi de muncă, în dezvoltarea infrastructurii şi îmbunătățirea serviciilor publice, inclusiv prin repararea de grădinițe și școli din Găgăuzia.
Şi datele din regiune confirmă tendinţele reflectate în statisticile Cancelariei de Stat. Potrivit unui raport mai vechi prezentat la una din şedinţele Comitetului Executiv al Găgăuziei, raport reflectând anii 2011-2015, cei mai mulți bani pentru dezvoltarea Găgăuziei au venit în acea perioadă din partea Băncii Europene pentru Reconstrucții și Dezvoltare (133 milioane de lei), topul fiind completat de Guvernul Turkmenistanului (119 milioane lei) și Fondul Ecologic Național al R. Moldova (50 milioane de lei). De asemenea, găgăuzii au avut parte de un nivel de trai mai bun datorită investițiilor din sumele alocate din Fondul de Investiții Sociale (47 milioane de lei), Fondul pentru Eficiență Energetică (30 milioane de lei), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (24 milioane de lei) și Agenția cehă pentru dezvoltare (18 milioane de lei).
Acel raport a mai relevat faptul că România a oferit Găgăuziei în perioada 2011-2015 chiar mai mulți bani decât Turcia, suma investită de Bucureşti fiind de peste 9 milioane de lei, faţă de 6,51 milioane de lei, primiţi de regiune prin Agenția Turcească TIKA, care de altfel se afla pe ultimul loc în clasamentul surselor de investiții.
Despre ajutorul primit de Automonia Găgăuză din partea Federaţiei Ruse, date sigure nu există, dar se ştie că Rusia a oferit pe parcursul anilor ajutor umanitar găgăuzilor prin completarea rezervelor materiale cu cereale și motorină. La fel, Rusia finanţează, aşa cum se poate deduce din relatările din presa locală, gărzi patriotice şi şcoli de vară în autonomie, cel mai recent eveniment de acest gen fiind şcoala de vară „Găgăuzia – autonomia tineretului”, ajunsă în acest an la cea de-a 11-cea ediţie.
