Parlamentul European ar putea recomanda abolirea taxelor de roaming cu Moldova și alți vecini estici
Membrii Parlamentului European doresc renunțarea la taxele de roaming între UE și Georgia, Moldova și Ucraina, precum și alte avantaje care să facă Parteneriatul Estic mai atrăgător înaintea unui summit programat la toamnă.
Potrivit unui proiect cuprinzând recomandări ale Parlamentului European pentru alte instituții europene cum sunt Comisia Europeană și Consiliul European, în pregătirea summit-ului din noiembrie de la Bruxelles al Parteneriatului Estic, legislatorii europeni vor un model atrăgător numit „Parteneriatul Estic+” pentru țările care au încheiat acorduri de asociere: R. Moldova, Georgia și Ucraina. Printre propuneri se numără renunțarea la taxele de roaming în telefonia mobilă, noi tarife comerciale preferențiale, dezvoltarea internetului de mare capacitate în bandă largă și altele.
Proiectul văzut de Europa Liberă spune că asemenea înlesniri ar putea fi oferite și Armeniei, Azerbaidjanului și R. Belarus odată ce ele vor fi gata pentru strângerea relațiilor.
UE a abolit taxele de roaming pentru cei 28 de membri ai ei în luna iunie, după mai bine de un deceniu de discuții politice și legislative. Surse de la Bruxelles au declarat Europei Libere că o înlesnire similară pentru vecinii UE este deocamdată nerealistă, dar a fost discutată și de diplomați din țările UE.
Ideea ar fi ca la summit-ul din noiembrie să se anunțe că UE și țările-partenere ar dori să abolească taxele de roaming, dar și să se atragă atenția că procesul este de durată – cum a fost și în cazul țărilor din Uniune.
Proiectul care urmează să fie discutat mai întâi la o întâlnire a comisiei de politică externă din Parlamentul European, la 14 septembrie, mai sugerează ca executivul european împreună cu Banca Europeană de Investiții (BEI) „să propună aranjamente pentru implementarea unui nou Plan European de Investiții pentru Ucraina și alte țări din Parteneriatul Estic care au făcut cele mai multe progrese pe calea reformelor”.
Proiectul prevede o sporire neprecizată a capacității de împrumut a BEI, cifrată acum la 1,6 miliarde de euro pe an și înființarea unui fond pentru Ucraina care să se concentreze asupra investițiilor publice și private, a infrastructurii sociale și economice și a creșterii capacității de absorbție (a ajutoarelor străine).
În privința sancțiunilor împotriva Rusiei, parlamentarii europeni spun că sunt hotărâți „să susțină unitatea de acțiune dintre membrele UE pentru menținerea unei presiuni colective asupra Rusiei, mai ales prin măsuri restrictive consolidate”.
În text este menționată nevoia „restabilirii suveranității depline a Ucrainei în Crimeea, a Georgiei în Osetia de Sud și Abhazia și a Moldovei (în Transnistria) și de a pune capăt amenințărilor cu asasinate sprijinite de stat, război cibernetic, dezinformare și alte tipuri de destabilizare”.
Corespondentul UE la Bruxelles Rikard Jozwiak spune că propunerea Parlamentului European ar mai putea fi amendată înainte de adoptarea ei în plen, în noiembrie, dar obiectivul ei principal este să facă presiuni asupra Comisiei și a unor țări din UE care sunt mai puțin entuziasmate de Parteneriatul Estic.
Statele membre în UE dezbat în prezent o „declarație de la Bruxelles” care va deveni documentul oficial de lucru la summit-ul din toamnă.
Principala temă de discuție între diplomați este dacă declarația să cuprindă o propoziție despre „recunoașterea aspirațiilor europene” ale unor țări ca R. Moldova, Georgia și Ucraina, care își doresc toate să devină membre în Uniune, au obținut regim liberalizat de vize și au acorduri de asociere funcționale.
Asemenea propoziție a fost inclusă în declarația de la Riga a precedentului summit al Parteneriatului Estic din 2015, dar Germania și Olanda au deocamdată rețineri s-o repete, potrivit unor diplomați europeni care cunosc temele de discuție, dar au cerut să le fie respectat anonimatul.
