Guvernul a restituit Băncii Naționale o primă parte de 50 de milioane de lei din datoria creată de furtul miliardului în 2014 și a achitat o dobânda de încă 618 milioane de lei pentru întreaga datorie.
Într-un comunicat al Ministerului Finanțelor se precizează că la începutul lunii au fost răscumpărate obligațiile de stat cu termenul de circulație de un an, care au fost emise în toamna lui 2016.
Daniel Savin, șeful Departamentului operațiuni bancare al Băncii Naționale, a reamintit într-un interviu acordat Europei Libere care este procedura de răscumpărare a obligațiunuilor.
„Obligațiunile emise de Guvern urmează a fi răscumpărate treptat în fiecare an, la data de 4 octombrie”, a spus Savin.
În anii următori volumul obligațiilor răscumpărate anual va crește treptat până la ultima dată a scadenței, din 2041, conform controversatei legi 235, adoptată de Guvernul Filip, pe 26 septembrie 2016, prin angajarea răspunderii.
În total, Ministerul Finanțelor trebuie să răscumpere obligațiuni de stat în valoare de peste 13,3 miliarde de lei, timp de 25 de ani, la o dobândă efectivă de 5%. Suma este aproape egală cu cea care a dispărut din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, în noiembrie 2014, când valora aproximativ 1 miliard de dolari.
Adoptată cu ocolirea dezbaterilor parlamentare, legea 235 derivă din garanțiile de stat emise în secret de guvernele Leancă și Gabuirici, în noiembrie 2014 și aprilie 2015, pentru creditele de urgență acordate de Banca Națională băncilor devalizate.
Înainte de adoptarea legii, spicherul Andrian Candu da asigurări jurnaliștilor că povara restituirii datoriei nu va fi pusă pe umerii contribuabililor în întregime.
„Noi avem o estimare că până la cinci miliarde de lei se vor recupera din tot ceea ce înseamnă dosare penale”.
Dar justiția moldoveană nu a recuperat deocamdată nimic din „miliardul” furat din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, în noiembrie 2014.
Kroll, o firmă americană angajată de autorități să investigheze devalizarea băncilor, a ajuns la concluzia că banii dispăruți în jurisdicții offshore au fost acordați sub formă de împrumuturi unor entități asociate cu Ilan Șor, fostul șef al Băncii de Economii.
Kroll precizează că prima sa investigație efectuată la începutul anului 2015 nu a stabilit cu certitudine dacă Șor și grupul de firme al acestuia au fost beneficiarii finali, sau în spatele lor sau mai aflat altcineva.
Un nou raport Kroll care ar putea indica unde se află miliardul furat este așteptat luna aceasta.
Pe 21 iunie 2017, Ilan Shor, care este primar la Orhei, a fost condamnat de prima instanță la 7 ani și 6 luni de închisoare în legătură cu devalizarea băncilor.
Procurorii care l-au acuzat de escrocherii de proporții deosebit de mari şi spălare de bani au spus că decizia este prea blândă. Ambele părți au contestat-o. Shor, care petrecuse mai multe luni în arest la domiciliu, a fost pus în libertate sub control judiciar.
Cu ocazia primelor plăți din buget pentru restituirea datoriei create de devalizarea băncilor, Europa Liberă va consacra „furtului secolului” un nou episod al podcastului Politigraf, care va fi difuzat săptămâna aceasta.
