Comunitatea românească din Ucraina a făcut apel la sprijin pentru păstrarea instruirii în limba maternă, după adoptarea noii legi ucrainene a educației despre care țările vecine spun că limitează acest drept. Comunitatea românilor din regiunea Cernăuți din nordul Bucovinei a organizat și un protest în fața Administrației Regionale de Stat. Europa Liberă a discutat despre această lege cu Artiom Filipenko, un analist ucrainean din regiunea Odesa, unde, de asemenea, există o comunitate importantă de români și moldoveni.
Europa Liberă l-a intervievat pe această temă pe analistul politic ucrainean Artiom Filipenko:
Artiom Filipenko: „Adoptarea Legii educaţiei a scos la iveală întâi de toate o problemă de comunicare strategică a Ucrainei. Pentru că reacţiile negative ale României, Ungariei şi, iată, ale Republicii Moldova se puteau anticipa. În Ucraina, minoritatea românească constituie 400 mii de persoane – e un grup minoritar important. Legiuitorii, ştiind ce reacţii ar putea exista, ar fi trebuit să comunice acest pas Ministerului Afacerilor Externe, ca acesta să analizeze consecinţele şi să explice partenerilor din străinătate raţiunile care stau la baza deciziei.
Pe de altă parte, relaţia Ucrainei cu fiecare din aceste state este diferită. Cu România avem un parteneriat aproape strategic. Este statul care ne sprijină în râzboiul cu Rusia, este cel mai apropiat nouă stat membru NATO, iar Ucraina şi-a declarat intenţia de a adera la NATO. Prin urmare, nu ne putem permite să ne certăm cu un stat care vrea să fie avocatul nostru în procesul de aderare la NATO. Avem şi un acord de cooperare cu România prin care ne-am angajat să sprijinim dezvoltarea şcolilor din regiunile compact populate de minoritatea românească.
Noi doar nu vorbim despre o şcoală-două. În regiunea Odesa sunt trei, dar în regiunea Cernăuţi, de exemplu, sunt vreo 60. Există şi grădiniţe pentru copii româneşti acolo. În Transcarpatia mai sunt vreo 12 şcoli româneşti. Aceste şcoli funcţionează din momentul anexării Bucovinei la Ucraina de către Uniunea Sovietică, nu poţi acum să schimbi aceste lucruri fără consecinţe.
Dar trebuie să înţelegem şi faptul că Ucraina a adoptat această prevedere pentru a se de-rusifica. Este o politică normală, doar că cum se întâmplă la noi de obicei, rezolvăm o problemă globală, fără a ne gândi serios la relaţiile cu aliaţii noştri.
Un moment pozitiv e că problema pare că se rezolvă. Au existat discuţii între Poroşenko şi Iohannis, au fost contacte între miniştrii de externe ucrainean şi român şi mesajul acestora e că dialogul este constructiv. Spre deosebire de România, însă, Ungaria e pe o poziţie mai radicală, a spus chiar că va bloca asocierea Ucrainei la UE… Polonia nu s-a asociat la acest demers al Ungariei. Vreau să spun că cu fiecare stat trebuie să discutăm în mod diferit.”
Europa Liberă: Dar care anume poate fi soluţia, ipotetic vorbind?
Artiom Filipenko: „Articolul 7 din noua Lege prevede că învăţământul în limba maternă pentru aceste minorităţi poate să existe doar în clasele primare, după care copii vor învăţa în limba ucraineană. Asta ar însemna practic închiderea acestor şcoli. De aceea, cred că un posibil compromis ar fi extinderea acestui drept până în clasele a X-a. A propos, chiar şi în actul normativ există o portiţă în acest sens, pentru că el spune că învăţământul în clasele mari poate fi efectuat în una din limbile europene. Româna este o limbă europeană, ungara la fel, doar rusă nu e. Cred că se pot rezolva lucrurile astfel încât să se creeze o zona de confort pentru ca elevii care termină o astfel de instituţie să poată să-şi continu e studiile fie la o universitate în ţara de oridine, fie în una ucraineană. Vom vedea ce decizii vor lua politicienii, dar eu cred că compromisul poate fi atins. Şi semne că acest compromis se caută există.”
Europa Liberă: De ce credeţi că e p problemă de comunicare totuşi?
Artiom Filipenko: „Pentru că, din păcate, la noi nu se analizează întotdeauna consecinţele. Noi putem ignora Rusioa, cu care suntem în război. Dar să ignorăm vecinii noştri europeni, statele care ne sunt de fapt aliaţi, nu ar fi corect. În plus, să vedem ce va spune Comisia de la Veneţia. Pentru că Ucraina a făcut acest pas, a trimis legea la Comisie şi ea ar urma să se expună dacă legea respectă sau nu drepturile minorităţilor naţionale.”
