Democraţii aflaţi la guvernare alături de popularii europeni au anunţat marți o remaniere guvernamentală de amploare sub pretextul „întăririi caracterului tehnocrat” al echipei guvernamentale. Folosirea termenului de tehnocrat în context politic îi este atribuită lui William Henry Smyth, un inginer american, care în 1919 a descris tehnocrația ca fiind „guvernarea poporului prin intermediul funcționarilor publici, oamenilor de știință și îngerilor”. În democrațiile moderne, după al Doilea Război Mondial, guvernele tehnocrate au venit la putere în mijlocul sau în urma unor crize, cum a fost cazul în Grecia şi Italia, după criza financiară mondială din 2008. În R.Moldova, președintele Parlamentului, Andrian Candu, explica însă marți, într-un interviu cu Radio Europa Liberă, că primul guvern Filip a avut rezultate foarte bune dar „perfecțiunea nu are limite”.
Rolul tehnocraţilor neafiliaţi în cabinetul Filip ar urma cel mai probabil să fie jucat de cei patru necunoscuţi nominalizaţi pentru portofoliile de miniştri – o şefă de direcţie din cadrul ministerului de interne, Cristina Lesnic, care merge la reintegrare, un ambasador, Tudor Ulianovschi, nominalizat la externe, şefa Centrului de transfuzie a sângelui din Chişinău, Svetlana Cebotari, pentru sănătate, şi rectorul Universităţii Agrare, Liviu Volconovici, pentru agricultură.
Celelalte schimbări din garnitură se fac, însă, cu nume cunoscute în politică, cu o afiliere existentă sau fostă, greu de trecut cu vederea. Portofoliul justiţiei, bunăoară, este preluat de Alexandru Tănase, care a mai deţinut această poziţie în guvernul Filat, iar ulterior a condus timp de aproape opt ani Curtea Constituţională. Pentru liderul PPE, Iurie Leancă, în trecut şi el un fost apropiat al lui Vlad Filat, s-a creat un portofoliu distinct, cel de prim-vicepremier pentru integrare europeană, poziţie în care va fi mutat din cea de vice-speaker de Parlament deţinută până acum. Şi Chiril Gaburici, cel care va prelua portofoliul la economie, nu este un nume nou în politica moldoveană, în trecut acesta fiind propulsat dintr-o funcţie managerială, pentru o scurtă perioadă de timp, în fruntea unui guvern minoritar numit de PLDM şi PD cu sprijinul PCRM. Imaginea celui din urmă nu e tocmai bună pentru că a fost acuzat că şi-a cumpărat diploma de studii, lucru care i-a şi fost amintit la scurt timp de la nominalizare.
Igor Munteanu, director executiv al IDIS Viitorul, crede că liderul PD doar vrea să lase impresia unei remanieri „tehnocrate”, dar în realitate se folosește de ocazie pentru a propulsa în funcții-cheie oameni care-i sunt fideli:
„PD, prin liderul său, face un pas înapoi ca să creeze o anumite percepţie de tehnocraţie, ocupând-se de convingerea electoratului că PD are frâiele guvernării, dar în acelaşi timp, din motive tactice, încearcă să aducă şi PPE să aibă un rol mai important în guvern. Într-un fel, transmite responsabilitatea spre PPE. Rămâne să vedem dacă aceste schimbări tactice o să convingă partenerii de la Bruxelles că acest guvern face ce spune şi are suficientă capacitate instituţionalizată să se angajeze pe cele mai importante probleme restante - reforma justiţiei. Ce ar trebui să facă noul ministru al justiţiei, Alexandru Tănase, ca să convingă toată lumea de la Bruxelles că R. Moldova este pe calea cea bună?”
Pentru Arcadie Barbăroşie, director al Institutului de Politici Publice de la Chişinău, instituţia care a lansat recent un nou Barometru al Opiniei Publice, pentru PD remanierea este o formulă pentru a încerca să-şi atragă acea parte a electoratului ce rămâne de neînduplecat că a fost făcută o schimbare substanțială în rândurile guvernului:
„Lucrurile mari nu se decid la guvern, ci se decid la partid. Asta este cel mai important lucru care trebuie spus în legătură cu această remaniere. Scopul este acelaşi: consolidarea imaginii în rândul electoratului. Lucru care nu prea are şansă, cum a arătat şi recentul BOP. Partidul este cam la acelaşi nivel, raitingul nu se prea prevede să crească. Dar până la urmă acest raiting va fi făcut aşa cum trebuie de şeful partidului, dl Plahotniuc, care azi depune eforturi majore pentru a atrage oamenii de partea sa. Dar oamenii s-ar părea, aşa cum arată sondajul, mai degrabă nu o să iasă la votare. Deci, scopul este foarte clar - consolidarea imaginii şi atingerea unui nivel de rating care să permită PD-ului să falsifice alegerile.”
Cea mai alarmantă mutare din remanierea propusă de PD li se pare experţilor, însă, retragerea lui George Balan de la reintegrare şi înlocuirea lui cu o persoană care pare să nu aibă nici o experienţă în subiectul transnistrean. Ar putea să însemne, s-au alarmat comentatorii, o şubrezire instituţională deliberată în perspectiva unei înţelegeri de natură obscură, într-o chestiune de primă importanţă, inclusiv pentru vectorul european.
