Cunoscută sub numele „Legea de contracarare prin sancțiuni a adversarilor Americii”, legea votată cu o mare majoritate de Congresul american și promulgată cu reticență de Donald Trump în august 2017, se va materializa în curînd într-o serie de măsuri care îngrijorează puternic Moscova. Anunțul noilor măsuri, „sancțiuni secundare”, este așteptat pentru 29 ianuarie.
Dacă sancțiunile anterioare impuse de Barack Obama atât pentru anexarea Crimeii în 2014, cât și pentru suspectatul amestec al Moscovei în alegerile prezidențiale americane din 2016, intervenția militară în Siria și altele, vizau companii și agenții guvernamentale de stat, noile măsuri vor avea un spectru mult mai larg. Ele ar viza numeroase companii mai mici din Rusia și din lume, ce sînt legate comercial de marile firme sancționate anterior și ar urma să afecteze un evantai mai larg de persoane din cercurile în relație imediată cu președintele Vladimir Putin.
Un mare cotidian de la Moscova aprecia numărul celor din urmă la circa 300, iar oficialități ruse au acuzat deja Statele Unite că prin asemenea măsuri ar încerca să influențeze viitoarele alegeri prezidențiale din Rusia. Primele indicații despre firmele ce ar putea fi afectate de sancțiunile suplimentare au apărut în octombrie anul trecut. Departamentul de stat american a numit atunci peste 30 de mari companii din domeniul apărării și al spionajului și a dat de înțeles că alte companii ruse sau străine, care fac un comerț „semnificativ” cu ele, ar putea fi confruntate cu diverse restricții.
În teorie – se scrie într-o analiză de la Washington, semnată de Mike Eckel, corespondent al Europei Libere – faptul înseamnă că o bancă străină care a acordat credite unei firme furnizoare legată de companii de stat sancționate deja, riscă să sufere consecințe pentru relația sa. Vizate, se spune, sînt firme cum sînt cea exportatoare de armament, Rosobroneksport, sau legendara întreprindere producătoare de arme, Kalașnikov.
Noua lege a cerut imperativ Ministerului american de Finanțe, în coordonare cu agențiile de informații, să furnizeze Congresului o listă de personalități ruse proeminente, inclusiv de membri ai familiilor lor, între care oligarhi, în funcție de „apropierea lor de regimul rus și de valoarea rețelei lor”. Teoretic, vizat poate fi atât fiul unui înalt funcționar rus care deține proprietăți în Statele Unite, cât și liderul unei mari corporații industriale cu ramificații sau filiale în Occident.
Daniel Fried, fost în trecutul recent coordonator-șef pentru sancțiuni la Departamentul de Stat, declara pe această temă Europei Libere: „În acest fel vor fi loviți oameni cărora li se arăta astfel că nu se bucură de securitate; că Statele Unite sînt gata să urmărească această categorie de oameni și că Putin nu îi poate apăra..., că vor suferi consecințe aceia dintre ruși care par să aparțină cercului apropiat corupt al lui Putin și care susțin activitățile lui cu caracter corupt.”
Pentru moment, „lista oligarhilor”, cei amenințați potențial cu sancțiuni, este ținută secretă atît de membri Congresului, cît și de oficialitățile din administrația americană. Experții în sancțiuni, militanții din opoziția rusă și avocați și grupuri de afaceri încearcă însă să ghicească despre cine e vorba, iar o serie de ruși bogați au inițiat pe tăcute campanii de lobby la Washington, străduindu-se să evite să fie puși cumva pe listă.
La 12 ianuarie, cotidianul Kommersant, citînd surse de la Washington, aprecia că numărul celor reținuți pe listă s-ar putea ridica la trei sute, incluzînd atît funcționari de stat, cît și rudele lor. În decembrie trecut, un grup de militanți din opoziția rusă, apropiați de campionul de șah și criticul Kremlinului, Garry Kasparov, s-au întîlnit în Lituania și au schițat propria lor listă, evaluată la peste două sute de persoane. Între ele s-ar afla oligarhi proeminenți care au reușit pînă acum să evite sancțiunile, ca Aleksei Mordașov, proprietarul oțelăriei gigant Severstal sau German Gref, directorul executiv al celei mai mari bănci de stat din Rusia, Sberbank.
După votarea legislației de către Congres, Kremlinul a luat primele măsuri de apărare, iar cotidianul de afaceri Vedemost a relatat că premierul Dmitri Medvedev a semnat un decret care scutește companiile de stat ruse de dezvăluirea numelor contractorilor lor. Îngrijorare masivă este percepută în lumea finanțelor, vizată și ea, pentru a limita capacitatea Kremlinului de a evita sancțiunile prin credite luate de la instituții financiare internaționale. În 2016, Rusia a vîndut, de exemplu, circa trei miliarde de dolari în eurobonds. Legislația americană include posibilitatea de a interzice cetățenilor de a mai cumpăra acțiuni guvernamentale ruse bazate pe rublă. Nu este foarte clar cît din datoria de stat rusă este deținută de americani, dar Banca Centrală estimează că străinii ar fi în posesia a circa 38 de miliarde de dolari din ea. O asemenea interdicție ar pune din nou sub o presiune masivă moneda rusească, nerestabilită încă total, iar pe termen mediu ar conduce la o creștere semnificativă a inflației, după opinia analiștilor.
Sancțiunile ce riscă să afecteze marile bănci private din Rusia, cît și o serie de personalități, ar putea conduce la o scădere a sprijinului larg de care s-a bucurat Putin de-a lungul anilor. După estimarea unui cunoscut analist rus, stabilit la
Washington, Andrei Piontkovski, Putin riscă „să își piardă însemnătatea pentru elite, funcția lui fiind pînă acum să le apere, să le protejeze bunurile din Rusia și din Occident, să le asigure securitatea. Acum, dimpotrivă, el este pe cale să devină toxic.”
Dar, cum apreciază Olga Oliker, care dirijează Programul Rusia și Euroasia la Centrul de Studii Strategice și Internaționale, întrebarea principală este dacă noile sancțiuni vor afecta, într-adevăr, în fapt, politicile Kremlinului. Există riscul ca ele să întărească percepția existentă – încurajată de Kremlin – că Washingtonul nu dorește altceva decît să aducă prejudicii Rusiei, să o pună la pământ...
