În ultimii ani, cu sprijinul partenerilor occidentali, producătorii moldoveni de fructe sunt încurajaţi să-şi diversifice pieţele de desfacere. Chiar dacă Federaţia Rusă continuă să reprezinte piaţa tradițională, spre care se îndreaptă cea mai mare parte a fructelor, este prea riscant să fii dependent de o singură ţară, au înţeles-o pe piele proprie mulţi agricultori mai ales după interdicțiile impuse de Moscova în vara 2014.
În comuna Costeşti, cu o populație de peste 10 mii de cetățeni, fiecare al treilea locuitor are numaidecât o plantație de viţă de vie soiuri de masă. Zece depozite frigorifice construite de oameni perspicace fac posibilă depozitarea strugurilor dacă țăranii vor să obțină preţuri mai bune.
Pe lângă pieţele tradiţionale (Rusia, Belarus, Ucraina), ciorchinii de la Costeşti au ajuns în anul agricol 2017-2018 în România, Polonia, Mongolia, Irak şi în ţările din Golful Persic.
Directorul cooperativei FructBioImpex, Iurie Bivol, spune că ultimul lot de struguri l-a expediat în această săptămână, într-un container maritim, spre Dubai.
„Cheltuielile de transport nu sunt aşa de mari, ele sunt aproximativ egale cu transportul unui TIR de struguri la Sankt Petersburg: 4000 de dolari pentru un container. Şi plus la asta containerul acesta poate să ia mai mult ca într-un TIR. Strugurii de masă tot timpul a fost un produs cu perspectivă. Dacă noi la mere avem o concurență mare în Europa, dar strugurii de masă ei tot timpul au fost solicitați. Aceşti struguri de soiul Moldova la noi se recoltă târziu, ei foarte bine se păstrează în frigidere până la o jumătate de an de zile şi avem un interval de timp la dispoziție când nu avem concurență îndeobște pe globul pământesc.”
Decizia de a face livrarea la Dubai a venit după ce a participat trei ani la rând la o expoziţie de produse agroalimentare, cu suportul Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). De data aceasta a decis să spargă gheața.
Până a ajunge la această performanță, directorul cooperativei FructBioImpex, Iurie Bivol, a vizitat mai multe ţări inclusiv Italia şi Grecia de unde a încercat să se inspire în materie de tehnologii. Aşa au pus la punct spații frigorifice, case de ambalare, linii de sortare. „Să fim măcar nu în pas cu ei, dar pe lângă ei”, zice el. Cooperativa pe care o reprezintă a cules anul trecut 2000 de tone de struguri, dar a exportat 5000 de tone din stocurile cumpărate de la săteni.
Acum Iurie Bivol se gândeşte cum să obţină un certificat internațional numit Global GAP, fără de care nu poate intra pe pieţele din Austria ori Germania. Şi mai are un gând: cum să facă mai arătos ambalajul în care livrează marfa. Zice că rudimentarele lăzi de lemn îl fac să pară de pe altă planetă.
Aceleași provocări le are şi Ion Ionaş, managerul altei întreprinderi din Costeşti, Ialoveni, ce cultivă şi exportă struguri.
„Anul acesta am făcut un pas foarte ferm, mic, dar ferm, în rezultatul a câtorva ani de expoziții prin România. Am reuşit să exportăm într-o reţea de retaileri. Iar acum mai avem încă ceva de realizat. Câteva reţele din Polonia şi una din România ne cam impun să implementăm Global GAP, să ne certificăm.”
Certificatele cerute de lanțurile de supermarketuri presupun trasabilitatea fructului de la producător până la consumator.
Directorul executiv al Asociației Moldova Fruct, Iurie Fală, a spus că oricât ar părea de straniu, dar strugurii din Republica Moldova au ajuns de curând chiar şi în Spania, ţară care este un mare producător de struguri. El are şi o explicaţie:
„Acordul de Liber Schimb încheiat între Republica Moldova şi Uniunea Europeană deschide porţi şi aceste porţi sunt ca nişte oportunități. Datorită faptului că noi în aceste ţări din Uniunea Europeană avem mulţi concetățeni care s-au stabilit acolo şi au început un business, este mai uşor de a stabili relații comerciale, pentru că comerțul cu fructe în toate timpurile şi în toate ţările se bazează pe relațiile personale pe care le stabilește vânzătorul şi cumpărătorul.”
În toamna lui 2017 au fost culese 100 de mii tone de struguri de masă. Cam 70% au mers spre piețele tradiționale din fosta Uniune Sovietică. Potrivit lui Iurie Fală, fermierii totuși sunt doar la primii paşi pe calea diversificării piețelor, pe alocuri s-au bătătorit chiar niște poteci. El se arată convins că producătorii moldoveni știu ce au de făcut ca să cucerească simpatia consumatorilor de pe alte meleaguri.
