Cifrele Ministerului Agriculturii pentru 2016 arată că în Republica Moldova sunt peste 90 de antreprenori care se pot lăuda că cresc produse bio. Aceştia acoperă aproape 61 mii de hectare, cu peste 35 de mii mai mult decât în 2015. Deşi numărul fermierilor moldoveni care au ales să crească produse ecologice este în creştere, cu greu se poate afirma că agricultura bio a prins rădăcini în Republica Moldova, spun producătorii.
În iulie 2015 Svetlana Niţoreanu împreună cu familia a decis să planteze o livadă de aluni. Din start şi-a propus să crească alune ecologice pe care, speră ea, va putea să le exporte în Uniunea Europene unde există o mare cerere pentru marfa bio. În ce priveşte piaţa locală, în ultimii ani au apărut mai multe magazine care vând produse ecologice, doar că acestea în mare parte sunt de import, constată Svetlana Niţoreanu. Prin urmare, piaţă de desfacere pentru mărfuri bio există. De ce lipsesc produsele locale? Pentru că este destul de costisitor şi de lungă durată să obţii certificatul de produs ecologic, spune producătoarea:
„Deci, pentru a trece perioada de conversie, pentru diferite culturi aceasta este de la doi la trei ani. Compania trebuie să fie certificată de anumite organe de certificare, sunt anumite restricții, sunt anumite cerinţe faţă de procesul tehnologic de prelucrare a pământului şi asta nu se obţine într-o zi. Nu pot să zic că sunt careva impedimente, dar este un proces de durată şi foarte mulţi în momentul în care ajung să verifice şi să vadă dacă ar dori să meargă pe această cale, îşi dau seama că sunt cheltuieli suplimentare şi nu întotdeauna ele pot fi acoperite.”
În 2017, Ministerul Agriculturii a majorat cu 20 la sută suma subvenţiei pentru fermierii care aleg să cultive produse ecologice. Investiţiile pentru creşterea fructelor şi legumelor bio sunt mari însă acestea se pot răscumpăra în câţiva ani, spune Svetlana Niţoreanu. De altfel, pentru a-şi dezvolta afacerea agricultoarea a beneficiat de un grant de 250 de mii de lei în cadrul programului „Pare 1+1”. Dacă ar fi trebuit să pună bani din propriul buzunar femeia cu greu îşi imaginează că s-ar fi avântat să crească alune ecologice:
„Produsul ecologic, ca regulă, se vinde pe piaţă cu un adaos de cel puţin 30-40 %. Una este atunci când producătorul autohton încearcă să facă ceva, dar când mai are în spate sprijinul din partea autorităţilor, mă rog, la nivel local sau de guvern, sigur că asta este un moment prielnic. Foarte mulţi încep să facă certificatul dat, însă vorbim de trei ani de conversie. Noi acum avem certificat de anul doi, deci, mai rămâne să lucrăm un an ca apoi să primim certificatul ecologic. Credeţi-mă, eu cu mare drag şi cu mare mândrie voi aplica acest certificat pe produsele pe care o să le am.”
Pentru a obţine un certificat bio, agricultorul, pe lângă faptul că trebuie să demonstreze că seminţele pe care le utilizează sunt dintr-o sursă sigură şi nu sunt modificate genetic, este obligat să folosească şi tehnică agricolă care nu dăunează mediului ambiant şi să evite chimicalele pentru fertilizarea solului. Odată cu semnarea Acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană o piaţă atractivă s-a deschis pentru fermierii moldoveni.
Pentru a-i încuraja să dezvolte afaceri prietenoase cu mediul înconjurător, Uniunea Europeană a iniţiat proiectul „Ecologizarea economiilor în ţările Parteneriatului Estic”, pe scurt EaP Green. Consultantul local în cadrul proiectului Andrei Isac spune că agricultura ecologică se referă nu doar la detaliile tehnice, ci şi schimbarea mentalităţii:
„Majoritatea dintre ei evident că trebuie să confirme că nu doar produsul arată frumos, dar că tot procesul tehnologic este conform cerinţelor de mediu. Pe o etichetă este uşor să lipeşti o siglă, nu este o problemă, şi nu este costisitor, dar atunci când ai un proces întreg de producere şi trebuie să demonstrezi că ai redus cheltuielile de energie sau ai redus cheltuielile de apă sau nu poluezi mediul în măsura în care ai poluat cinci sau zece ani în urmă, iată aceasta este unul dintre impedimente care agenţii economici trebuie să o treacă. Noi am vrea ca atunci ieşim pe piaţa internaţională nu doar să ne mândrim că avem, de exemplu, un vin calitativ, dar şi că fabrica de vin nu poluează râul din preajmă.”
La finele lunii trecute, guvernul de la Chişinău a aprobat programul de promovare a economiei „verzi” în Republica Moldova pentru anii 2018-2020, cu un buget de peste o sută de milioane de lei. Acesta prevede, între altele, încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii să nu polueze mediul înconjurător, agricultorii să crească produse bio, iar în şcoli să fie inclusă educaţia ecologică.
