Discursul anual al lui Putin despre starea națiunii, ținut pe 1 martie, cu 17 zile înainte de alegerile prezidențiale, a surprins prin virulența limbajului și accesele marțiale și belicoase, destinate în egală măsură publicului de acasă și celui din Occident.
Pentru prima oară, Putin a fost amenințător pe față, recitând o odă a puterii militare rusești și provocând în mod deschis Statele Unite.
Discursul lui nu poate fi separat de faptul că notele electorale erau strecurate acolo în perspectiva alegerilor din 18 martie, și că Putin își dorește ca victoria lui anunțată să fie zdrobitoare. Vorbind din start despre „alegerile pe care le facem”, Putin a folosit termenul „выбор”, alegeri, care are însă, printre multiplele sale sensuri, și pe cel de alegere electorală, o tentativă limpede de a influența subconștientul populației.
Putin a recunoscut că economic situația este încă dificilă pentru o bună parte a populației, dar a lăudat structura federală a Rusiei, „societate multietnică și democratică”, a spus el, insistând pe faptul că Rusia este una din națiunile de frunte ale lumii.
Putin a spus că în Rusia trăiesc 20 de milioane de săraci, comparat cu 42 de milioane în anul 2000, dar că și așa cifra este inacceptabilă. Discursul său despre democrație în Rusia este însă contrazis de fapte și cifre. Potrivit organizației Freedom House, care notează gradul de democrație al unei țări pe o scară de 1 la 7, unde 1 e treapta cea mai de sus, iar 7 cea mai de jos, Rusia a coborât din 2008 încoace de la poziția 5,96 la poziția 6,57.
Putin a căutat să acopere toate subiectele care preocupă în primul rând populația, de la învățământ și spitale la starea drumurilor și la podul care va uni Rusia continentală de Crimeea și care este construit de un apropiat al său, miliardarul Arkadi Rotenberg.
El a căutat să prezinte într-o lumină pozitivă faptul că Rusia caută acum să controleze total și Internetul, obligând companiile străine precum Google sau Facebook să își stocheze datele despre cetățenii ruși în servere de pe teritoriul Rusiei.
Amenințarea cu armele strategice
Putin a lăudat rezultatele intervenției militare rusești din Siria și a avertizat că armata Rusiei posedă acum o rachetă invincibilă, care „poate atinge orice zonă din lume”, neputând fi oprită de sistemele antibalistice instalate de Statele Unite în Europa şi Asia.
„Vom considera orice utilizare a armelor nucleare contra Rusiei sau a aliaţilor ca fiind un atac nuclear împotriva naţiunii noastre. Riposta va fi imediată”, a declarat Vladimir Putin într-un discurs rostit joi în Parlamentul de la Moscova.
„Am vorbit mereu despre aceasta. Rusia este pregătită pentru acest lucru”, a urmat el. „Celor care în decursul ultimilor 15 ani au încercat să relanseze cursa înarmărilor şi care încearcă să obţină avantaje unilaterale în raport cu Rusia prin introducerea de restricţii şi sancţiuni ilegale din punct de vedere al legislaţiei internaţionale, pentru a frâna dezvoltarea ţării noastre, inclusiv în domeniul militar, voi spune: tot ceea ce aţi încercat să împiedicaţi, să preveniţi printr-o astfel de politică s-a întâmplat deja: Rusia nu a putut fi descurajată. N-aţi reuşit să ţineţi Rusia pe loc”, a afirmat liderul rus.
Putin a consacrat aproape o oră din discursul său prezentării noilor arme dezvoltate de Rusia ca răspuns, potrivit lui, la desfăşurarea sistemelor de apărare antirachetă americane şi retragerea SUA din Tratatul privind măsurile de limitare a armelor strategice. Putin s-a referit în special la racheta „Sarmat”, nedetectabilă de orice scuturi antirachetă, şi la armele hipersonice şi cu laser, precum „Hinjal” şi „Avangard”.
Rusia, a spus el, a creat noi arme nucleare subacvatice, în genul unor drone, pe care Putin le-a numit „pur şi simplu fantastice”, care nu ar putea fi contracarate la ora actuală. Aceste au fost testate în decembrie 2017. Dimensiunea este de 100 de ori mai redusă decât a submarinelor moderne şi au nevoie de 200 de ori mai puţin timp pentru a intra în stare de luptă. Ele sunt capabile să se deplaseze la adâncimi extrem de mari, având o autonomie practic nelimitată.
Putin a prezentat noi tipuri de rachete de croazieră cu „rază nelimitată” şi hipersonice, minisubmarine cu propulsie nucleară şi o armă laser „despre care este prea devreme pentru a-i menţiona detaliile”.
„În special, a început faza activă a testelor cu noul sistem de rachete care conţine o rachetă intercontinentală grea pe care am numit-o 'Sarmat'. Acest sistem de rachete va înlocui sistemul 'Voievod' creat în perioada URSS. Posibilităţile 'Sarmat' sunt mult mai mari. Numărul şi puterea vectorilor de luptă sunt mai mari decât în cazul 'Voievod'. Acest sistem poate fi utilizat în orice condiţii şi orice situaţie”, a precizat şeful statului rus.
„Sarmat este o armă redutabilă. Sistemul de apărare antirachetă nu constituie un obstacol pentru ea”, a avertizat Vladimir Putin, care a menționat și scutul anti-rachetă din România instalat în contextul extinderii Alianței Nord Atlantice, NATO, prin primirea multor state est-europene care se aflaseră în sfera de influență a URSS.
„Dar nu ne-am limitat la aceasta. Am început să dezvoltăm sisteme care nu utilizează în general o traiectorie balistică. O rachetă de croazieră la joasă altitudine cu o încărcătură nucleară şi o traiectorie imprevizibilă este invulnerabilă pentru toate sistemele existente de apărare antirachetă”, a afirmat Putin.
„Testele fac posibilă trecerea la un nou tip de armament cu o racheta de croazieră cu o gamă nelimitată de acţiune şi echipată cu sursă de energie nucleară. După cum ştiţi, încă nu există aşa ceva în lume”, a concluzionat Putin, adăugând că toate propunerile făcute de Moscova Washingtonului în materie de apărare antirachetă au fost respinse de acesta.
Experții independenți au estimat însă că parte din imaginile video folosite de Putin în prezentarea sa sunt vechi de un deceniu și că ar putea exista o bună parte de bluf în ofensiva retorică a președintelui rus, însă s-au declarat alarmați de reacțiile entuziaste ale publicului discursului lui Putin, compus exclusiv din oficiali, situați în funcții de mare răspundere.
Nostalgie pentru URSS și îngrijorări străine
Washingtonul a reacţionat de îndată la discursul militarizat al lui Putin, acuzând Moscova de „încălcarea directă” a tratatelor internaţionale semnate de Rusia, între care Tratatul privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF), semnat de Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov în 1987.
Avertismentele lui Vladimir Putin la adresa aliaţilor NATO sunt 'inacceptabile' şi nu ajută eforturile de reducere a tensiunilor, a declarat de asemenea Alianţa Nord-Atlantică.
„Declaraţiile ruse care ameninţă să vizeze aliaţi (NATO) sunt inacceptabile şi contraproductive”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, într-un comunicat. „Nu vrem un nou război rece sau o nouă cursă a înarmărilor”, a declarat ea, repetând că sistemul antirachetă al NATO în Europa nu vizează Rusia.
În sfârșit, mai este relevant și faptul că Putin a deplâns iar, în discursul său, prăbușirea URSS-ului, spunând că Rusia, care mai era cunoscută și ca „Rusia Sovietică”, a pierdut atunci 23,8 % din teritoriul său național, 48,5 % din populație, 41 % din PIB, aproape jumătate din potențialul industrial, dar și 44,6 din forțele armate, prin felul în care acestea au fost împărțite între fostele republici sovietice.
[Traducere și adaptare: Dan Alexe]
