Se schimbă multe pe lume și - trebuie spus - nu e vorba doar de telefoane. Un exemplu umil dar nelimitat e felul de a pilota limba. Cine stă să își verifice auditiv și lexical contemporanii va observa ceva formidabil. Limba exclude normalitatea. Nimic nu mai e obișnuit, banal, natural sau pur și simplu. Dimpotrivă, totul e diferit. Nimic nu mai scapă de epitete ca: excepțional, uluitor, formidabil, minunat, remarcabil, memorabil, fără egal, incomparabil, de excepție, înnoitor, revoluționar. Cine e atît de deosebit? Oricine. Actori, lame de ras, emisiuni tv, biciclete, lideri politici, computere, construcții, campanii și cămăși, dulapuri și restul lumii vii sau inanimate. Totul e un maldăr gigantic de minuni. Cu variații și deosebiri în limbile anglo-saxone dar și în limbile slave sau neo-latine, mania desăvîrșirii a cucerit limba și a devenit o obligație. Evident, logica a fost dată de o parte. Căci dacă orice e excepțional, totul e la fel și, deci, banal. Asta ca să încheiem cu o cugetare excepțională.
