Ministrul român al Apărării Mihai Fifor pare enervat de tergiversările Chișinăului legate de alcătuirea batalionului mixt româno-moldovean. Ideea nu e nouă și a fost discutată de mai multe ori în anii trecuți, ultima dată în 2015, când după anexarea Crimeei, Republica Moldova părea să caute garanții de securitate la București.
Ministrul român al apărării de atunci, Mircea Dușa, a promis un sprijin militar consistent pe fondul tensiunilor dintre Chișinău și Moscova, vorbind atât despre înzestrarea cu tehnică militară a soldaților de dincolo de Prut, cât și despre informațiile militare pe care le poate furniza România Republicii Moldova în caz de forță majoră, dar nu numai.
Tot în 2015, cele două părți conveniseră întâlnirea semestrială a comisiilor mixte din cele două ministere ale Apărării, alternativ la București și Chișinău.
Batalionul mixt propus în urmă cu trei ani urma să aibă sediul la Iași, dar de atunci nu s-a mai întâmplat nimic. Discuția a fost redeschisă acum două luni când actualul ministrul român al Apărării a făcut o vizită la Chișinău și a vorbit cu omologul său Eugen Sturza despre acest proiect comun și despre „instruirea în comun a forțelor armate, furnizarea de asistență în vederea continuării procesului de reformă și modernizare a sistemului de apărare a R.Moldova, participarea la exercițiile comune în anul 2018”.
Mihai Fifor a accentuat că vor fi multe exerciții comune, necesare „să sporească gradul de interoperabilitate și de schimb de experiență” și care să ducă la dezvoltarea „spiritului de echipă între cele două armate”.
Batalioanele mixte sunt bine văzute în NATO ca mod de lucru între aliați, de aceea ministrul român de resort a dat exemplul batalionului Tisa româno-ungar, cu sediul la Arad.
Armatele României și Ungariei cooperează de peste 15 ani în cadrul inițiativelor regionale: batalionul mixt româno-ungar de menținere a păcii și batalionul multinațional de geniu Tisa, pentru promovarea relațiilor de bună vecinătate, pace și stabilitate în zonă.
Nu au existat în România niciun fel de reacții negative la aceste forme de colaborare armată, cu toate că nu tot timpul relațiile politice dintre Ungaria și România au fost foarte bune.
Ministrul român al Apărării a explicat, mai mult pentru uzul celor de dincolo de Prut, că înființarea unui batalion româno-moldovean nu ar implica transfer de trupe românești în țara vecină. Mihai Fifor a mai adăugat că discuțiile din luna februarie avute cu omologul său de la Chișinău au fost doar de principiu, sugerând în acest fel că Republica Moldova nu ar fi prea încântată de ideea acestui batalion mixt pe care îl gândise România și pe care a criticat-o atât de dur Partidul Comuniștilor, dar care e privită cu oarecare indiferență în România.
Ministrul român al apărării spune că nu a înțeles de ce o parte a mediului politic de la Chișinău „s-a inflamat foarte mult”, deși nu s-a luat nicio decizie.
O astfel de colaborare strategică între România și Republica Moldova este deci pe punctul de a fi amânată din nou de la Chișinău, poate din rațiuni electorale, poate din alte motive, care indică faptul că mica republică vrea să păstreze un anumit echilibru între Est și Vest.
