Personalitățile necunoscute ale Centenarului:
Vasile Cijevschi (1881-1931)
Unirea Basarabiei cu România și evenimentele Centenarului au scos în evidență mai multe personalități politice ale epocii, care de obicei sunt repetate și invocate cu ostentație, mai ales Ion Inculeț, Ion Pelivan, Pan Halippa, Constantin Stere sau Daniel Ciugureanu.
Dar anii 1917-1918 au dat naștere unei pleiade remarcabile de personalități basarabene, fără de care este greu de conceput unirea de la 1918. Prin urmare, vom proceda la o scoatere din anonimat a mai multor oameni politici ai momentului, prezentarea cărora va face mai captivantă înțelegerea Centenarului.
Primul în această listă de „anonimi iluștri” este fără îndoială Vasile Cijevschi, „colonelul”, despre care Onisifor Ghibu, scria cu mare căldură „Colonelul Vasile Cijevschi, om cult, care vorbea limba franceză şi făcuse şcoala de diplomaţi în Rusia– om cu bune sentimente şi româneşti şi omeneşti – un om la locul lui”.
S-a născut în 1880 în satul Zaim (jud. Tighina, actualmente Căuşeni) și a făcut studii superioare în domeniul orientalisticii şi diplomaţiei. A fost ofiţer în războiul ruso-japonez şi în Primul Război Mondial, ultimul grad militar fiind de colonel. A făcut parte din aşa-zisul Partid al Partizanilor Ordinii de Stat, dar în curând aderă la Partidul Naţional Moldovenesc. La 8 septembrie 1917, a sosit la Kiev în cadrul delegaţiei basarabene pentru a participa la lucrările Congresului Naţionalităţilor din Rusia, fiind ales în prezidiul Congresului.
Cijevschi a fost preşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni (20-27 octombrie 1917), a cărui rezoluţii au schimbat esenţial situaţia în Basarabia. În perioada de după congres şi până la deschiderea lucrărilor Sfatului Ţării, a deţinut funcţia de comisar militar al Basarabiei. A fost şef al Statului Major al Comisariatului Militar. A fost ales deputat în Sfatul Ţării de către Comitetul Central Moldovenesc Militar; a aderat la Fracţiunea Blocul Moldovenesc, mandat validat de la 21.XI. 1917 până la 27.XI.1918.
În cea mai dificilă şedinţă a Sfatului Ţării, cea din 27 martie 1918, Cijevschi a avut două intervenţii principiale. În prima, vorbind în numele Blocului Moldovenesc, a lansat o propunerea ca fruntașul basarabean C. Stere să devină deputat al Sfatului Țăriii. Autoritatea lui Cijevschi în rândurile membrilor Sfatului Ţârii era ireproşabilă şi propunerea a fost acceptată unanim. Cea de a doua intervenţie de principiu a lui V. Cijevschi ţine de modul de votare a unirii. În numele Blocului Moldovenesc, el a cerut ca votarea să se facă deschis şi nominal, propunere acceptată în cele din urmă de asistenţă și care a influențat decisiv votul de Unire.