Cezara Kolesnic, într-un interviu pentru Europa Liberă, august 2016: „Chipurile acestea de copii au apărut de la sine. Eu vedeam Moldova ca un copil. Iar copilul acesta pe care îl vedeam eu, în interiorul meu, era un copil foarte trist, un copil cu o privire de parcă l-ar fi abandonat toată lumea. Am pictat foarte greu aceste tablouri. Jumătate de oră pictam și jumătate de oră plângeam. Eu Moldova o văd ca pe un copil mic și abandonat. Ceea ce am pictat în seria „Odă Copilăriei” este de fapt o odă Moldovei.”
(Imagini de pe: cezarakolesnik.be)
(Imagini de pe: cezarakolesnik.be)
