Linkuri accesibilitate

Mihai Cernenco: „Nu avem decât o singură soartă și șansă - România și țările baltice”


Pavel Filip și Jüri Ratas la Chișinău
Pavel Filip și Jüri Ratas la Chișinău

Opiniile politologului și profesorului universitar pe marginea vizitei la Chișinău a premierului Estoniei, Jüri Ratas

Șeful executivului de la Chișinău a spus că exemplul Estoniei îi dă speranțe că și R. Moldova va face tranziția „de la un stat post-sovietic la un stat cu adevărat european”. Iar omologul său de la Tallinn, Jüri Ratas, a declarat că pentru Estonia R. Moldova rămâne o țară prioritară din punct de vedere al cooperării pentru dezvoltare. Profesorul universitar Mihai Cernenco este de părere că Estonia, fiind statul cu o imagine bună în Uniunea Europeană și NATO, ar putea să ajute Republica Moldova, dacă guvernarea dorește cu adevărat acest sprijin.

Interviu cu Mihai Cernenco
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:00 0:00
Link direct

Mihai Cernenco
Mihai Cernenco

Europa Liberă: Ce credeți despre consistența, despre conținutul, despre substanța discuțiilor care se poartă, de exemplu, între oficialitățile Republicii Moldova și cele din Țările Baltice? Astăzi ne referim la dialogul moldo-estonian.

Mihai Cernenco: „Având în vedere mai multe lucruri care s-au întâmplat și pierderea de fapt a încrederii totale a Uniunii Europene, a Comisiei Europene, a Consiliului European și practic a tuturor instituțiilor europene ale Uniunii Europene în general, noi nu avem decât o singură soartă și șansă – este România și Țările Baltice. Țările Baltice din considerentul că au făcut parte și ele din imperiul sovietic și cunosc care este moștenirea acestui imperiu. Și în aceste condiții, când Europa practic și-a pierdut interesul față de Republica Moldova și nu datorită altcuiva, ci datorită înseși elitelor politice din Republica Moldova, pentru că miliardul (furat) se investighează patru ani și nimic încă nu a fost întors, reforma justiției în vorbe se face, dar în practică nu. S-au dat 60 de milioane de euro pentru această reformă; au fost cheltuite pe mașini, pe alte lucruri neimportante. Și atunci doar Țările Baltice, care cunosc care este situația și știind de unde ieșim și noi și cum au ieșit ei, mai încearcă cumva să reanimeze acest dialog UE - Republica Moldova.”

Miliardul (furat) se investighează patru ani și nimic încă nu a fost întors...

Europa Liberă: Iată eu am să-l citez pe premierul de la Tallinn, care spunea că țara sa „va sprijini Republica Moldova, va susține dezvoltarea unei societăți mai puternice și mai libere, care să nu poată fi influențată cu ușurință de cineva din afară”. Bănuiesc că s-a referit la Federația Rusă.

Mihai Cernenco: „Da!”

Europa Liberă: Că „va susține o societate care urmează regulile democrației, asigură toate libertățile fundamentale pentru cetățenii ei”. Am citat din mesajul pe care l-a transmis premierul Estoniei.

Mihai Cernenco: „Tocmai aici este vorba de reforma justiției. Cine poate asigura drepturile omului? Doar o justiție echitabilă, statul de drept, reforme în acest domeniu și alegeri libere, corecte și liber exprimate – ele pot asigura o societate democratică.”

Europa Liberă: La urechile cui ajunge acest mesaj?

Mihai Cernenco: „El este transmis clasei politice de la Chișinău, începând de la prim-ministru, președinte, partidului de guvernământ și partidelor din coaliție. În fond, este adresat elitelor politice. Prin asta vor să spună: câți bani v-am dat și v-am dat atâtea sume serioase și importante pentru a schimba ceva în domeniul justiției. Și dacă el este impus de situație să repete acest lucru, înseamnă că nimic nu s-a realizat. Dar eu cred că mai este și altceva – dialogul așa, tainic, să zicem, dintre Germania și Federația Rusă și pretențiile Federației Ruse de a-și păstra influența în fostul spațiu sovietic, într-un fel le trezește o anumită mândrie și Țărilor Baltice, care știu ce înseamnă influența sovietică, rusească acum și ele, în numele Uniunii Europene, încearcă cumva să vină încoace ca să nu fie totuși atât de gol mesajul de integrare europeană, încearcă să-i dea o anumită consistență, să-i dea cel puțin măcar o aparență pentru clasa politică de aici, de la Chișinău, pentru că și la București se întâmplă lucruri ciudate, care nu ne poate lua la braț să mergem împreună cu ea. De aceea că este Lituania, că este Letonia, că este Estonia, pentru că cele mai mari performanțe sigur că le-a atins Estonia în implementarea integrării europene, de aceea ei au și o misiune extrem de importantă – de a-i învăța pe restanțieri cum să-și facă lecțiile democrației și cum să facă de fapt reforme la ei în țară. Estonia este o țară exemplară, care a implementat mai multe reforme, inclusiv votul electronic, a implementat mai multe politici, care au ridicat și au adus o securitate în plus statului estonian.”

Țările baltice au o misiune extrem de importantă – de a-i învăța pe restanțieri cum să-și facă lecțiile democrației...

Europa Liberă: Apropo, șeful Executivului moldovean, Pavel Filip, a spus că cei doi interlocutori au discutat și despre provocările din regiune, securitatea regională și, așa cum spune șeful Cabinetului de miniștri de la Chișinău, „au punctat câteva aspecte ce țin de reglementarea conflictului transnistrean” și o precizare importantă pe care o făcea dl Filip – faptul că Estonia nu doar susține proiectul de rezoluție propus de către Republica Moldova la ONU cu privire la retragerea trupelor rusești de pe teritoriul țării, dar mai mult, Estonia ar fi coautorul acestui proiect.

Mihai Cernenco: „Este posibil, pentru că am văzut că anunțase ministrul de Externe că peste zece state susțin acest proiect și că a fost introdus pe agenda Organizației Națiunilor Unite, unde va fi discutat și tocmai aici este și problema că Rusia induce opinia publică în eroare având în vedere că zice că „dacă retragem noi trupele pacificatoare, atunci va fi război”. Păi nu este vorba de trupele pacificatoare, este vorba de grupul Operativ al Trupelor Rusești care sunt aici și ele sunt ilegale. Tocmai eu cred că prin această abordare Guvernul de la Chișinău, Ministerul de Externe, dar și Estonia vor să aducă limpezime pentru opinia publică, pentru ca Rusia să nu mai manipuleze și în continuare opinia publică internațională. Deci se vede că acest mesaj care vine este, pe de o parte, îndreptat împotriva propagandei Federației Ruse, iar pe de altă parte, în condițiile în care Rusia încearcă să tatoneze anumite vulnerabilități cum ar fi Ungaria, Austria și alte țări, deci, pe de altă parte, iată Estonia, Letonia și Lituania, dar în primul rând Estonia încearcă, pe de altă parte, să o pună în fața faptului împlinit pe Federația Rusă. Și aici Rusia nu are absolut niciun argument, pentru că trupele pacificatoare sunt conform Acordului de la 21 iulie 1992, iar Grupul Operativ n-are nicio bază juridică pentru staționarea pe teritoriul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Și cooperarea economică între cele două state ar fi destul de importantă. Dacă e să credem oficialităților, Moldova ar avea 18 proiecte în derulare cu Estonia, iar alte zece abia urmează să înceapă. Ce poate să mai preia din experiența estoniană Republica Moldova?

Mihai Cernenco: „Majoritatea populației a cam plecat de aici și nu prea are cine prelua aceste programe, dar ei au desfășurat și proiecte la vamă, reformarea vămii, proiecte în susținerea, ca de altfel și polonezii, în domeniul agriculturii, în administrația publică locală și alte proiecte pe care Țările Baltice, inclusiv Estonia încearcă să le sprijine din punct de vedere financiar și logistic. Sigur că noi avem de învățat foarte mult, dar, pe de altă parte, în Republica Moldova de acum putem spune cu certitudine că nu mai are cine implementa aceste proiecte. Tot mai mulți pleacă, părăsesc pentru totdeauna Republica Moldova și atunci vom vedea cine va mai exista. Eu cred că 50 la sută din satele Republicii Moldova pot fi șterse de pe hartă.”

Europa Liberă: Cât timp i-ar trebui Republicii Moldova să se ralieze la nivelul de viață care există astăzi în Estonia?

Mihai Cernenco: „Nouă ne-ar trebui încă vreo 25-30 de ani, dar să nu avem influența rusească și noi am face față, sigur că dacă am implementa mai multe proiecte. Asta este. Pe de altă parte, totuși noi avem altă natură decât estonienii. Estonienii sunt cu alt nivel de cultură, cultură politică, cultură economică ș.a.m.d. pe care noi, cu părere de rău, la momentul actual nu o avem. Și din aceste considerente noi avem nevoie de mai mult timp ca să realizăm aceste lucruri. Estonia este un stat democratic, cu o democrație funcțională.”

Europa Liberă: Și prin asta ați spus totul...

Mihai Cernenco: „Absolut!”

Previous Next

XS
SM
MD
LG