Profesorul de jurnalism Andrei Richter, consilier în Oficiul înaltului reprezentant OSCE pentru libertatea presei, despre mecanismele care asigură funcționarea presei libere.
Europa Liberă: Propaganda și situația presei în regiunea noastră sunt destul de specifice și diferă destul de mult de ceea ce se întâmplă în țările Europei vechi. Care în viziunea Dvs. sunt cele mai importante dificultăți și provocări pentru presă în regiunea noastră?
Andrei Richter: „Pentru a ajunge la un nivel de maximă eficiență a libertății presei, care din punctul meu de vedere este deficitar acum și în Ucraina, și în Republica Moldova, trebuie să existe atât mecanisme economice, cât și anumite mecanisme politico-legale care să garanteze libertatea presei. Mecanismele economice corecte duc la existența unei prese libere, unele care să existe doar pentru public, și să depindă doar de acesta și de banii din publicitate, iar publicul să aibă bani pentru a cumpăra produsul mediatic.
În ceea ce privește mecanismele politico-legale, aici este vorba și de existența unui difuzor public puternic din punct de vedere economic, care să fie independent de putere și de interese comerciale. Mai este vorba despre un regulator național al pieței media puternic și independent, care astăzi distribuie frecvențele, iar mâine ar putea să reglementeze și conținutul de pe Internet. Este vorba, de asemenea, despre lipsa mass-mediei de stat - în Republica Moldova, cel puțin formal, astfel de media nu există, în Ucraina astfel de media încă mai există - deși are loc un proces de transformare, care însă este unul nu atât de rapid și de pozitiv cum s-ar dori.
Este vorba și despre faptul că nu ar trebui să existe problemele juridice pentru jurnaliștii care scriu materiale critice; știm că adesea apar chemări în judecată pentru apărarea onoarei și demnității, iar în Republica Moldova încă mai există pedeapsa penală pentru defăimare și jignire.
Toate acestea sunt probleme care trag în jos și care ar putea fi foarte ușor și rapid soluționate. Dar au trecut deja 25 de ani, iar carul și acum stă tot acolo. Poate nu exact în același loc, dar oricum situația nu s-a dus departe de cea care era în Uniunea Sovietică.
În mod sigur am mai scăpat din vedere câteva dintre probleme, dar în mare acestea sunt provocările comune care există acum în regiune.”
Europa Liberă: De ce carul stă și acum în același loc? Cui îi convine această situație?
Andrei Richter: „Din mai multe motive. Inclusiv din cauza faptului că autoritățile au decis că odată ce a fost abolită cenzura în 1991, odată ce presa „a fost lăsată să iasă la libertate”, practic nu mai e nimic de făcut și aici funcția autorităților se oprește, mai departe e treaba presei cum vor evolua lucrurile.
De fapt, nu e chiar așa, pentru că abolirea cenzurii este doar una dintre condițiile libertății presei, dar nici pe departe singura. Și lipsa cenzurii nu înseamnă neapărat prezența libertății. Despre aceste lucruri autoritățile se fac că nu știu și nici nu par foarte preocupate de subiect.
Autoritățile consideră că democrația înseamnă pur și simplu asigurarea alegerilor mai mult sau mai puțin libere, că democrația însemnă existența mai multor partide, a libertății întrunirilor și cam atât. Dar, de fapt, pilonul de bază al democrației este existența unei prese cu adevărat libere, care să reflecte adevăratele stări de spirit ale populației - și care poate controla chiar și puterea - mai mult și mai bine decât partidele politice. ”
Europa Liberă: În ce măsură interesele politice și economice ale oligarhilor influențează tabloul pe care îl descrieți?
Andrei Richter: „În măsura în care oligarhii susțin o putere sau alta, această putere este marcată de interesele respectivilor oligarhi.”
Europa Liberă: În țările occidentale ce mecanisme au fost găsite pentru a combate oligarhizarea presei și supunerea ei intereselor politice ale unor partide?
Andrei Richter: „Trebuie să spunem că aceste probleme nu au fost soluționate definitiv nici măcar în Occident. Să ne amintim situațiile recente din Italia, sau cum arătau televiziunile de stat care existau încă în anii '80 ai solului XX. Vedem că și acesta este un proces, care, evident, merge mult mai rapid decât la noi, dar totuși încă este în curs de perfecționare și care continuă.
Elementul esențial aici este societatea civilă. Adică atunci când apare o societate civilă care știe, înțelege și este gata să lupte pentru libertatea presei, împotriva oligarhilor, pentru transparența mass mediei, pentru libertatea informației, pentru combaterea corupției, pentru ca informațiile importante să nu fie ascunse societății, pentru ca jurnaliștii să fie în siguranță – deci, doar în măsura în care există o societate civilă puternică și capabilă să scoată în stradă mii și mii de oameni și își dorește soluționarea acestor probleme, doar atunci este posibilă atingerea acestor scopuri.”
Europa Liberă: Când vă referiți la societatea civilă aveți în vedere câteva organizații neguvernamentale, sau ceva mai mult?
Andrei Richter: „Nu, am în vedere nivelul de conștiință a populației. Evident că aici un rol important îl au și organizațiile neguvernamentale. Dar au un rol important și presa, și partidele politice, au un rol important și biserica, și școala și inclusiv și instituțiile publice.
Am în vedere în special nivelul de conștiință al populației și gradul în care aceasta se auto percepe ca fiind cetățeni gata să lupte pentru drepturile lor în momentul în care văd amenințări din partea autorităților sau a altcuiva.”
Europa Liberă: De ce acest nivel de autoconștiință este la un grad mai ridicat în țările Europei vechi decât în regiunea noastră?
Andrei Richter: „Este o chestiune filosofică, foarte interesantă. Și răspunsul poate avea legătură bineînțeles și cu tradițiile. Pe de altă parte, tradițiile nu cad din pod și locuitorii Franței în multe privințe nu sunt chiar atât de diferiți de locuitorii Moldovei, au interese similare. E o chestiune și de influență a bisericii, și de limitele până la care poate merge puterea, și de dezvoltarea autoguvernării locale, dar și de felul în care educația are sau nu drept scop educarea cetățenilor și nu a unor elevi cuminți care pur și simplu tocesc pe de rost manualele. Este un fenomen complex, dar este indiscutabil o combinație de mai mulți factori.”
Europa Liberă: Fenomenul propagandei rusești are în egală măsură în vizor atât regiunea noastră – Ucraina și Republica Moldova, cât și țările occidentale. Aici la noi impactul acestui fenomen este mult mai mare – de ce?
Andrei Richter: „E destul de greu de contabilizat gradul de impact, pentru că studiile arată lucruri diferite. De regulă, cred cei care au tendința să creadă. De ce au ei această tendință? Din cauza educației, a lipsei acesteia sau a unei educații greșite, din cauza nivelului de viață sau a experiențelor de viață? Sunt întrebări pentru clarificarea cărora se vom ai scrie încă multe studii.
Toată lumea știe prin ce metode lucrează propaganda, toți știu că aceste metode funcționează – ne putem acum convinge foarte bine de acest lucru. Dar ce trebuie de făcut pentru a combate propaganda nimeni nu și-a pus problema pe timp de pace.
Pentru că atunci când este război totul e clar – bruiere, închiderea de frontiere, interzicerea tipăririi de foi volante, oprim provocatorii. Dar acum în primul rând nu este război, iar, în al doilea rând, a apărut ceea ce nu a existat niciodată – rețelele de socializare și Internetul. Și cum trebuie să se procedeze în această situație, nimeni nu știe. În primul rând, pentru că este greu de oprit asta – e de sute de ori mai greu decât să oprești trecerea ilegală a unui ziar peste frontieră. Dar și felul în care aceste fenomene influențează oamenii este diferit.
Iată de ce cred că vom afla abia în următorii vreo 10 ani ce, cum și de ce. Și va fi foarte bine dacă vom reuși să aflăm răspunsul la aceste întrebări în acest interval de timp. Dacă nu, înseamnă că va dura și mai mult.”
Europa Liberă: Dar în cazul Ucrainei aceasta a întreprins unele măsuri, destul de radicale, lucru pentru care a fost foarte dur criticată de Occident. În ce măsură Occidentul înțelege această problemă?
Andrei Richter: „Nu pot vorbi despre Occident în general, pentru că acesta este foarte divers. Eu pot vorbi despre OSCE și Oficiul reprezentantului OSCE pentru mass media. Din perspectiva noastră, acțiunile autorităților ucrainene de introducere a sancțiunilor generale, a interdicțiilor generale de intrare în țară, de blocare a difuzorilor ruși au fost condamnate - atât de actualul reprezentant al OSCE pentru libertatea presei, Harlem Desir, cât și de cel precedent, Dunja Mijatovic, au avut declarații publice în acest sens.
Înțelegem foarte bine argumentele Ucrainei legate
Standardele internaționale nu au fost anulate de nimeni și aceste standarde cer ca aceste probleme să fie abordate echilibrat și ținând cont de necesitatea păstrării libertății presei...
problemele serioase de securitate națională, că există și acțiuni similare din partea autorităților republicilor nerecunoscute din estul Ucrainei și din Crimeea. Cu toate acestea, standardele internaționale nu au fost anulate de nimeni și aceste standarde cer ca aceste probleme să fie abordate echilibrat și ținând cont de necesitatea păstrării libertății presei.”
Europa Liberă: Chiar și în situația în care pe teritoriul Ucrainei are loc un război și ați spus și Dvs. că pe timp de război funcționează alte principii?
Andrei Richter: „Da. Dar acest război este un război straniu, pentru că relațiile diplomatice nu sunt întrerupte, comerțul continuă, frontierele pentru oamenii de rând nu sunt închise. Nu este subiectul meu și nu aș vrea să-l aprofundez, dar ideea este că nimeni nu a introdus stare de urgență.”
Europa Liberă: Și Republica Moldova are adoptată recent o lege privind combaterea propagandei. Cum vede oficiul OSCE pentru libertatea presei această lege?
Andrei Richter: „Noi am observat aceste modificări la Codul Audivizual. Am citit special de mai multe ori textul oficial în limba rusă – deci am citit nu traducerea, unde se poate strecura vreo greșeală, ci textul oficial în limba rusă a legii. Eu nu văd în aceste prevederi interdicția de a folosi, retransmite știri din țări care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Interpretarea acestei legi de către Consiliul Audiovizualului și de către instanțele de judecată din punctul meu de vedere necesită anumite clarificări și precizări – adică unde au văzut ei interdicția de a retransmite știrile rusești în aceste norme.
Am scris autorităților moldovene în legătură cu acest lucru, dar deocamdată nu am primit răspuns. Pe noi ne interesează indiscutabil o explicație de ce această normă este interpretată și aplicată anume în felul acesta.”
Europa Liberă: Cum vedeți evoluția presei și libertății de exprimare în regiunea noastră, având în vedere și contextul geopolitic?
Andrei Richter: „Viitorul trebuie să fie luminos – evident că ne dorim acest lucru. Și Republica Moldova, și Ucraina sunt pe calea unei integrări mai mari cu alte țări europene și autoritățile Ucrainei și Republicii Moldova încep să conștientizeze că indiscutabil cea mai importantă valoare care unește Uniunea Europeană, Consiliul Europei, Occidentul în general este cea a democrației. Și nu este vorba doar despre declarații, ci de lucruri puse în practică. Și încercarea de a ignora aceste lucruri nu va avea succes. Iată de ce – vrei, nu vrei, ai făcut studiile în Uniunea Sovietică sau după destrămarea acesteia la Moscova, Sorbona, la Kiev sau la Chişinău, nu contează – mai devreme sau mai târziu va trebui să înțelegi, să ții cont și să contribui ca idealurile democratice să devină o practică curentă.”
