Europa Centrală nu se pliază încă întru totul pe valorile europene, iar viitorul ar putea lua un curs periculos pentru regiune, sînt opiniile a doi cercetători, polonezul Wojciech Przybylski și americanul Joerg Forbrig, care au prezentat un studiu în acest sens la Forum 2000 în Praga. Nici viitorul României nu sună mai bine, iar pericolele care o pândesc urmează aceleași scenarii, ne-a explicat Wojciech Przybylski. La fel ca statele de la Vișegrad, România este pândită de spectrul iliberalismului, poate suferi din cauza fracturilor apărute în interiorul UE, dar în același timp ar putea fi salvată de o nouă generație de politicieni sau s-ar putea confrunta cu o criză de securitate. Toate cele cinci scenarii gândite pentru Europa Centrală se potrivesc și pentru România: toate evoluțiile sînt în curs deja și merită dezbătute pentru a alge cea mai bună cale.
Scenariul 1: Triumful Iliberalismului
Statele Europei Centrale, definite ca Grupul de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia) au dezvoltat în ultima perioadă politici naționaliste și majorități cu tendințe antidemocratice: de la manifestări anti-europene la încălcarea flagrantă a standardelor UE în ce privește statul de drept.
Instrumentele comunitare n-au dus până acum la pedepse care să oprească degradarea democratică din această regiune, în schimb au început să crească investițiile din state nedemocratice, non-UE, de la China la Turcia, și de la Rusia la țările din Golf. În acest fel, statele din Centrul Europei compensează fondurile europene, care scad. Modelul illiberal este finanțat deci de state autoritare și încurajat de politicienii naționaliști europeni, care-l preiau și îl răspândesc mai departe pe continent. Iliberalismul blochează criticile europene și potrivit autorilor cercetării, acest lucru duce la o spirală care nu mai poate fi oprită. De aceea „democrația și statul de drept vor supraviețui în statele vestice și nordice ale continentului, în vreme ce Europa Centrală va lua un curs neo-autoritarian”.
Scenariul 2: O Uniune Europeană fracturată
Iliberalismul manifest, naționalismul, care a rămas puternic în Europa Centrală și chiar nostalgia după trecut din această zonă crează o fractură tot mai mare între vechea și noua Europă. În vreme ce Germania și Franța lucrează împreună pentru depășirea problemelor care au apărut după valul de migranți, după criza eurozonei și chestiunile de securitate. Europa Centrală se îndepărtează de valorile comune și crează premizele unei Europe cu mai multe viteze. Singura care se detașează din Grupul de la Vișegrad este Slovacia, de altfel singura care se află în zona euro și care se dovedește mai stabilă, mai atractivă pentru investițiile occidentale și mai capabilă să atragă fonduri europene. Celelate se îndreaptă spre o ruptură de UE, iar pe fondul încetinirii creșterii economice, întreaga regiune ar putea să se întoarcă la vechile vicii.
Scenariul 3: Nuntă forțată
Pe fondul creșterii pericolelor externe, Europa va deveni mai unită și integrarea mai profundă. Provocările date de globalizarea financiară, de tehnologiile de vârf și de valurile de migranți care îi împing pe oameni acum spre iliberalism și euroscepticism, ar putea să aibă efecte diferite în jurul anului 2020, când problemele economice și de securitate vor afecta din nou continentul. Ar putea astfel să apară un nou val pro-UE, care să ducă eventual la o Europă mai integrată până în 2025.
Scenariul 4: Primăvara Central-Europeană 2.0
Întreaga regiune se află în fața unei rupturi între generații: tinerii așteaptă măsuri care să le răspundă așteptărilor de viitor, în vreme ce vechii politicieni se străduiesc să-și conserve pozițiile. Actualul curent care înaintează împotriva drepturilor omului și spre o societate iliberală, neglijează potențialul digitalizării, noile modele de afaceri și amploarea luptei anticorupție. Protestele de mari dimensiuni, care au început în Polonia, dar s-au extins în toată zona, a dus la mobilizarea tinerei generații, on line și off line, în favoarea drepturilor omului, pentru susținerea societății civile și a jurnaliștilor independenți. E posibil ca în următorii ani, elita politică să se schimbe în toate aceste state, să înlocuiască tendința naționalistă și iliberală cu politici pro-integraționiste.
Scenariul 5: Vidul de securitate
O eventuală retragere a SUA din Europa va slăbi și mai mult continentul, din cauza provocărilor hibride venite dinspre Rusia, pe fondul scepticismului vechilor state ale UE, care n-au fost de acord să investească suficient în securitatea colectivă. NATO și UE nu vor mai fi capabile (fără Statele Unite) să-și apere membrii și întregul front estic va fi aruncat într-o acută insecuritate. Într-o situație de acest fel, statele din Europa Centrală vor căuta să-și asigure aranjamente bilaterale cu statele occidentale.
