„Pe urmele Europei Libere”. Din istoricul proiectului

În anul 2012, fiind bursier al Institutului pentru o Societate Deschisă (OSI) la Universitatea din California, Berkeley, am vizitat pentru prima dată Universitatea Stanford. Datorită Nataliei Kulinka și Nataliei Reshetova, am descoperit în Arhiva Hoover (Hoover Institution Library & Archive) fondul de documente al RFE/RL. În 2012, am trecut în revistă doar o mică parte a documentelor care se referă la Moldova, iar în 2013, datorită aceluiași program de burse, am mers în calitate de cercetător invitat de Universitatea Stanford, unde, timp de cinci luni, am lucrat în fondurile Arhivei Hoover. Convențional, am numit acest proiect de cercetare Pe urmele Europei Libere, deoarece consider că multe momente importante ce țin de activitatea acestui post de radio sunt puțin cunoscute în spațiul posttotalitar. Ținând cont de cele două mari colecții, unde sunt concentrate documentele RFE/RL, am început căutarea și selectarea informației privind reflectarea problemei Basarabiei și a realităților Moldovei Sovietice în programele acestui post de radio în perioada Războiului Rece.

În anul 2013, l-am cunoscut pe Ross Johnson, unul dintre foștii directori ai RFE/RL de la München, care m-a ajutat să stabilesc primele contacte cu foști și actuali angajați ai acestui post de radio, de unde a pornit călătoria mea pe urmele Europei Libere. Așa l-am cunoscut și ulterior întâlnit de mai multe ori pe Victor Eskenazy, care acum locuiește la Frankfurt am Main, Germania, activează la Europa Liberă și cu care am discutat despre istoria Europei Libere, iar el, la rândul său, a publicat două interviuri despre proiectul meu: unul în 2013 și altul în 2014¹². Victor m-a îndreptat spre colegii lui de la Europa Liberă care astăzi locuiesc la München: Carmen Pompey, Gertrud Dumitrescu ș.a. În același timp, am reușit să stabilesc legătura și chiar să fac două interviuri cu Nicolae Lupan în timpul vizitelor sale la București, în 2013 și 2014. În contextul lansării de către Editura ARC a volumului Rockul, „Noroc”-ul & noi (1966-1970), am aflat de la Mihai Ştefan Poiată, autorul cărții, despre faptul că Efim Crimerman locuiește la Aachen, Germania, și am fost ajutat să iau legătura cu el. Astfel, în perioada 2013-2016, am reușit să stabilesc legătura cu un șir de colaboratori ai RFE/RL, iar cu unii din ei am realizat interviuri sau am avut discuții. După vizita la sediul actual al Radio Europa Liberă și Libertatea de la Praga și discuțiile cu Oana Serafim și Radu Benea, cu ocazia împlinirii a 25 ani de la Declarația de independență a Republicii Moldova, am reconstituit, pe baza documentelor din Arhiva Hoover, pe pagina web a RFE/RL, prezentarea Republicii Moldova în programele Europei Libere pe parcursul anului 1991¹³.

În 2016, am revenit la Universitatea Stanford, în cadrul unui proiect susținut de Institutul pentru o Societate Deschisă, pentru alte patru luni, continuând lucrul în Arhiva Hoover. Am reușit astfel să verific practic toată arhiva Serviciului românesc al Europei Libere și să selectez cam tot ce se referă la problema cercetării mele. După această documentare, în colaborare cu Editura ARC, inițiem o serie de lucrări prin care vom încerca să reconstituim tabloul discuțiilor despre Basarabia și Moldova Sovietică în programele postului de radio Europa Liberă și Libertatea. Totodată, vom readuce în actualitate și vom valorifica contribuțiile celor care au abordat tematica respectivă, ale căror texte rămân, în mare parte, inedite, deoarece au fost prezentate o singură dată la una din emisiunile acestui post de radio, iar altele au rămas doar în forma lor scrisă în arhivele personale ale autorilor.

Sursele și scopul cercetării

Documente de arhivă. La Hoover Institution Library & Archive din Stanford, SUA păstrează cea mai mare parte a arhivei RFE/RL. După transferul biroului Europei Libere și Libertatea de la München la Praga, arhiva administrației și serviciilor naționale a fost transferată la Stanford, în Arhiva Hoover¹⁴, iar arhiva Institutului de Cercetare al RFE/RL a fost preluată de Open Archive din Budapesta¹⁵. În Arhiva Hoover, documentele Europei Libere și Libertatea sunt grupate în două mari colecții: „RFE/RL Corporate Records” și „RFE/RL Broadcast Records”; pe lângă acestea, mai există și colecția de înregistrări audio, care este în proces de catalogare și digitalizare. Echipa Serviciului rusesc al Radio Libertatea, transferat în 1995, la Praga, a păstrat, arhivat și digitalizat bandele cu emisiunile înregistrate în limba rusă din perioada 1953-1995. Ulterior, RFE/RL a donat originalele și copiile digitalizate Arhivei Hoover, care, în 2015, a autorizat OSA din Budapesta să le publice pe o platformă on-line. Astfel, din 2016, 26 147 de înregistrări audio, care includ peste zece mii de ore ale programelor în limba rusă de la Radio Libertatea, sunt accesibile on-line; printre acestea, se regăsesc și peste 100 de intervenții ale lui Grigore Singurel¹⁶.

Din colecția „RFE/RL Corporate Records” fac parte documentele corporative, în special ale administrației centrale: corespondență, decizii, recomandări adresate serviciilor naționale, dosarele angajaților etc. serviciilor naționale. Colecția „RFE/RL Broadcast Records” întrunește, în cea mai mare parte, programele și scripturile* emisiunilor serviciilor naționale atât din cadrul Radio Europa Liberă, cât și al Radio Libertatea. Din această colecție, fac parte și scripturile emisiunilor Serviciului românesc al Europei Libere (Romanian Broadcasting Department). În arhivă, se păstrează doar scripturi începând cu anul 1974, mai există câteva mape din 1966, care conțin foarte puține documente. Scripturile din perioada inițială (anii 1953-1960) se păstrează pe microfilme. Începând cu anul 1974, documentele din cadrul Serviciului românesc sunt mai bine organizate: pe ani, luni, zile. Fiecare mapă conține agenda zilnică a emisiunilor și scripturile unor emisiuni. Din păcate, nu am găsit toate scripturile. Cele mai multe dintre acestea se referă la emisiunile: „Actualitatea românească”, „Lumea religiei”, „Scrisorile ascultătorilor”. Lipsesc scripturile de la un șir de emisiuni, cum ar fi cele de la „Programul politic”, „Din lumea comunistă”, „Panorama” etc. Începând cu anii 1981-1982, dosarele de arhivă sunt mai bine completate, în arhive păstrându-se mai multe scripturi ale emisiunilor, multe chiar se dublează (originalul și o copie). Fiecare script se făcea în mai multe copii, uneori chiar și 20-30 de copii. În fiecare cutie sunt câte 5 mape, iar fiecare mapă este completată cu scripturile unei singure zile.

În anii de activitate în calitate de freelancer (1981-1994) la Europa Liberă și Libertatea, Efim Crimerman a scris circa 1200 de texte. O parte din contribuțiile lui Grigore Singurel se păstrează în Arhiva Hoover, ca parte a scripturilor emisiunilor la care și-a adus contribuția. Unele texte semnate de Grigore Singurel în limba română, după ce au fost date pe post la Europa Liberă, au fost publicate, în perioada 1986-1989, și în săptămânalul „Micro Magazin”, înființat de către Marius Ligi la New York, SUA. Dar marea majoritate a textelor se păstrează în arhiva lui personală. Efim Crimerman a adunat și a legat textele sale în 15 volume, care astăzi sunt pe unul din rafturile bibliotecii sale. Peste 4 000 de pagini, tipărite la mașina de dactilografiat pe foi format A4, sunt legate în volume separate a câte cca 250-300 de pagini. Primele zece volume cuprind textele în limba rusă, prezentate în cadrul emisiunilor de la Radio Libertatea, iar ultimele cinci sunt textele de la Europa Liberă. Efim Crimerman consideră că aceasta este o scurtă istorie a Moldovei Sovietice, a României ceaușiste și a evreilor basarabeni, scrisă pe urmele fierbinți ale anilor ´80 ai secolului al XX-lea¹⁷. Din toată activitatea lui la acest post de radio, 3/4 au fost contribuții la Radio Libertatea și 1/4 – la Europa Liberă. Conform documentelor din Arhiva Hoover, am putut constata că Grigore Singurel și-a adus contribuția sa în programele Serviciului românesc al Europei Libere între anii 1981 și 1990, iar în programele Serviciului rusesc al Radio Libertatea – în perioada 1981-1994. La întâlnirea mea cu Efim Crimerman din 2014, am primit permisiunea de a face copii la toate textele din cele 15 volume. Astfel, datorită documentelor din Arhiva Hoover și a scripturilor din arhiva personală Crimerman, putem restabili contribuțiile lui Efim Crimerman la Radio Europa Liberă și la Libertatea.

Interviuri și discuții. În perioada 2013-2017, am întâlnit mai mulți colaboratori ai Europei Libere, care m-au ajutat să descopăr o altă lume, o comunitate de oameni excepționali, care și-au adus contribuția directă la promovarea libertății în perioada Războiului Rece: Ross Johnson la Stanford, Victor Eskenazy la Frankfurt am Main, Carmen Pompey, Dan Stancu, Gertrud Dumitrescu, Neculai Constantin Munteanu, Marry Georgescu, Gelu Ionescu la München, Paul Goma și Matei Cazacu la Paris, Vladmir Tolz, Andrey Shary, Ivan Tolstoi și Oana Serafim la Praga, Vladimir Socor la Chișinău. Am avut fericita ocazie să-i cunosc și să discut direct cu Efim Crimerman (Aachen) și cu regretatul Nicolae Lupan în timpul vizitelor sale la București. Cu Lev Roitman am discutat la telefon, iar cu Jim Critchlow și Raluca Petrulian am corespondat prin e-mail.

Tabelul 1. Date generale privind numărul contribuțiilor lui Efim Crimerman pentru Europa Liberă, conform surselor din Arhiva Hoover

Memorii. O altă sursă de documentare în acest proiect de cercetare sunt memoriile colaboratorilor Europei Libere, printre care se numără și Efim Crimerman, care a publicat cartea Голос из-за бугра. Скрипты и воспоминания, tipărită în 2011, în Germania, pe care o numește „история моей разбитой жизни” sau „краткий курс моих воспоминаний”¹⁸. Volumul dat cuprinde patru compartimente: în primele trei sunt selectiv publicate scripturi ale emisiunilor, iar al patrulea este Amintiri. În Arhiva Hoover am descoperit 269 de texte, care reprezintă contribuțiile lui Efim Crimerman în perioada 1981-1990. Alte 66 de texte, în limba română, sunt din arhiva personală a lui Efim Crimerman. După datele respective, putem constata că Efim Crimerman a scris peste 300 de texte în limba română pentru diverse progra me ale Serviciului românesc al Europei Libere, ceea ce constituie 1/4 din toată contribuția sa la RFE/RL. Deși a lăsat o moștenire culturală impresionantă, Efim Crimerman este puțin cunoscut în Republica Moldova. Scripturile lui de la Radio Libertatea și Europa Liberă constituie o sursă aproape inedită, deoarece s-au dat pe post în anii regimului totalitar, când puțină lume avea acces sau curajul să asculte un post de radio occidental. Din cele peste 1 000 de scripturi, E. Crimerman a publicat, în cartea sa, doar 66, care sunt din seria intervențiilor în limba rusă. Deci, din ceea ce a scris și prezentat în limba română la Europa Liberă, majoritatea nu au fost publicate până în prezent. De aceea, scopul nostru este de a valorifica creația lui Efim Crimerman și a readuce în actualitate contribuțiile lui la RFE/ RL. Scripturile în limba rusă, care cuprind perioada 1981-1994, sunt în proces de redactare și sperăm să le publicăm în viitorul apropiat.

În acest volum, publicăm textele în limba română prezentate de Grigore Singurel (Efim Crimerman) în emisiunile Serviciului românesc al Radio Europa Liberă timp de 10 ani (1981-1990). Pentru a restabili contribuția integrală a lui E. Crimerman, am luat ca bază documente din Arhiva Hoover, care sunt expuse în ordine cronologică, indicând prin referințe programul, data emiterii și sursa. Dar, după cum am menționat mai sus, scripturile multor emisiuni lipsesc din Arhiva Hoover și, pentru a recupera și a valorifica întreaga contribuție a lui Efim Crimerman, în partea finală publicăm textele recuperate din arhiva autorului. Publicarea textelor cu intervențiile de la Europa Liberă ne va permite o mai bună înțelegere a perioadei 1981-1990 și a modului în care au fost percepute și prezentate evenimentele din RSSM la RFE/RL, post de radio care, ca și alte radiouri occidentale, era considerat dușman al regimului comunist și era interzis în URSS, semnalul său fiind puternic bruiat.

------------------------

¹² „Prof. Sergiu Musteață: pe urmele a ceea ce a însemnat Europa Liberă în anii comunismului”, Radio Europa Liberă, 21 iulie 2014, http://www.europalibera.org/content/article/25463131.html; Europa Liberă la week-end / Punct și de la capăt. „Radio Europa Liberă versus Moldova: un proiect de cercetare a arhivelor RFE de la Hoover Institution (Statele Unite)”, 21.07.2013, http://www.europalibera.org/content/article/25042997.html (accesat 22.02.2017).

¹³ Pagini din Arhiva Hoover, 1991 – Republica Moldova la Radio Europa Liberă, https://www.europalibera.org/a/27949881.html (accesat 22.02.2017).

¹⁴ RFE/RL Corporate Records and Broadcast Records Collection / Hoover Institution Library & Archive, http://www.hoover.org/library-and-archives (ultima accesare 09.02.2017).

¹⁵ Fond related to History of Communism and Cold War, Open Society Archive, CEU, Budapest, http://osaarchivum.org/guide/fonds/communismandcoldwar.shtml (ultima accesare 09.02.2017).

¹⁶ The preserved recordings of RFE/RL Russian Service (Radio Svoboda) from 1953 to 1995 are now available online in the Open Society Archives digital collection, http://www.osaarchivum.org/digital-repository/osa:89898864-78b7-4cf9-b4f7-aaf218f85599 (accesat 20.02.2017).

^* Script, scripturi (englezism) – scenariu al unei emisiuni radiofonice.

¹⁷ Ефим Кримерман, Голос из-за бугра. Скрипты и воспоминания (Gelsen: Гельзенкирхен, 2011), 277.

¹⁸ Ефим Кримерман, Голос из-за бугра, 217.