Serviciul românesc al Europei Libere, încă de la începuturile existenței sale, transmitea ocazional anumite emisiuni sau secvențe despre Basarabia. În cele mai dese cazuri, acestea erau intervenții semnate de I. Flavius, G. Georgescu, G. Ciorănescu, V. Georgescu, M. Cazacu, fiind abordate anumite date sau evenimente istorice: unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), Pactul Molotov-Ribbentrop (august 1939) și anexarea Basarabiei de către URSS (28 iunie 1940) etc. Dar, începând cu a doua jumătate a anilor ´70 ai secolului al XX-lea, datorită intervențiilor lui Nicolae Lupan, în cadrul programelor Serviciului românesc al Europei Libere, au început să fie mai des prezentate subiecte despre istoria, cultura Basarabiei și Bucovinei și despre problemele Moldovei Sovietice. Către finele anilor ´80 ai secolului al XX-lea, apare și un program special dedicat situației din RSSM – „Ecouri dintre Prut și Nistru”.
Deși, în cartea sa, Efim Crimerman scrie despre „Serviciul moldovenesc” al Europei Libere, un astfel de serviciu nu a existat în perioada Războiului Rece98. Subiecte privind Moldova Sovietică au fost prezentate doar în cadrul a două servicii ale RFE/ RL: românesc și rusesc. Celelalte servicii ale RFE/RL au abordat ocazional teme privind situația din Moldova, în special în anii restructurării, ai emancipării naționale și ai evenimentelor care au condus la declararea suveranității și independenței. Dar, pe lângă jurnaliștii din cadrul celor două servicii, Nicolae Lupan și Efim Crimerman au adus contribuții importante în ceea ce privește Basarabia. Începând cu anii ´80, se alătură și Vlad Socor99, iar în anii restructurării și imediat după colapsul URSS, în emisiunile sale, aborda subiecte privind Republica Moldova și Victor Moroșan (Victor Eskenazy). Începând cu 23 octombrie 1991, a fost cooptat, în calitate de jurnalist local, Val Butnaru, care intervenea prin telefon de două ori pe săptămână din Chișinău pentru Europa Liberă. Au colaborat cu Europa Liberă și Iurie Roșca, Mihai Fusu, Vasile Năstase, dar biroul Europei Libere de la Chișinău a fost deschis de către Dan Ionescu. Aceasta este însă o altă filă și etapă din istoria Europei Libere, despre care voi scrie mai târziu.
a) Colaborarea cu RFE/RL
Fiind încă în Moldova Sovietică, Efim Crimerman ne spune că asculta, cu o plăcere extraordinară, destul de des, Radio Europa Liberă: „Şi îi invidiam… uite, își expun ceea ce au pe inimă. De aia e și convingător, că spun adevărul”. Dar, din cauza bruiajului, recepționarea programelor posturilor de radio occidentale era destul de dificilă100. La Nisporeni, spre exemplu, despre finalul dosarului medicilor evrei a auzit de la colegul Vidrașcu, care i-a spus ce a auzit de la Europa Liberă. Deja locuind la Chișinău, ceea ce auzea la Europa Liberă nu discuta cu colegii și prietenii, excepție era Igor Crețu: „Lui îi spuneam așa, ca un secret”.
Imediat ce a ajuns cu familia în Germania, Efim Crimerman i-a scris lui Lev Roitman, care era redactor al emisiunii „Советский Союз” la Радио Свобода (Radio Liberty). În timpul cât a locuit la Limeshain, el a scris primele texte pentru RFE/RL, cu unul din acestea a mers la întâlnirea cu Lev Roitman. E. Crimerman susține că:
„A! Eu ascultam Europa Liberă cu o plăcere extraordinară. De când eram în Chișinău. Am făcut deci un material cu Sulac, cu ăștia... Şi am primit o scrisoare de la un bun prieten al meu: «Vă rog să-mi scrieți… rusește. Scrieți-mi doar mie (râde). Numai mie. Altora nu trebuie să le scrieți». Pe urmă, am luat mașina și am plecat la München. Am intrat la el, m-a primit, i-a chemat și pe alți jurnaliști. «Uite-l. Ăsta-i.» Şi ne-a făcut cunoștință, și iată, am început să-i scriu direct lui. După aceea, ne-am mutat la München”101
Prima întâlnire cu Lev Roitman și Evgheni Kușev a avut loc în cafeneaua de la subsolul Europei Libere, unde au discutat despre mai multe probleme privind viața în Moldova Sovietică, emigrarea evreilor și unde au decis colaborarea de mai departe. Deci, datorită susținerii lui Lev Roitman102, E. Crimerman își începe, în 1981, activitatea în calitate de colaborator extern la RFE/RL, mutându-se cu traiul la München. În cartea sa, E. Crimerman a amintit o serie de jurnaliști de la Europa Liberă, evidențiind, în special, colegii pe care i-a cunoscut sau cu care a conlucrat în cadrul Serviciului rusesc (Lev Roitman, Mario Korti, Inna Svetlova, Gleb Rar, Irina Henkina, Kiril Henkin, Vladimir Tolz, Viktor Fedoseev, Evgheni Kușev ș.a.) și românesc (Nicolae Munteanu, Emil Hurezeanu. Doina Schneider, Şerban Orăscu, Mircea Carp, Sorin Cunea, Mircea Vasiliu, Nicolae Stroescu, George Ciorănescu)103. Deși a cunoscut multă lume în anii petrecuți la München, nu are fotografii cu colegii de la radio sau cu cei cu care a colaborat și prieteni, deoarece:
„Am fotografiat locuri frumoase, am amintiri frumoase. Dar așa, prietenii. Aveam frică unul de altul. Scriau îndrăzneț, scriau, dar totuși se fereau. Dacă chiar și directorul secției ruse a fost un KGB-ist… Şi nu mă iubea de la prima vedere”104.
În perioada de activitate la RFE/RL (1981-1994), a scris cca 1200 texte, dintre care 1/4 pentru Serviciul românesc al Europei Libere și 3/4 pentru Serviciul rusesc al Radioului Libertatea105. În procesul interviurilor, am constatat o situație interesantă: cei de la Europa Liberă nu știau despre contribuțiile în rusă ale lui Crimerman la Radio Libertatea106. Chiar dacă cea mai mare parte a contribuțiilor sale a fost în limba rusă pentru Libertatea, prima intervenție a fost totuși în limba română, la Europa Liberă, în cadrul programului „Actualitatea românească”, cu genericul „Pe strada Lenin”, pe data de 28 iulie 1981107. Pentru Europa Liberă, în limba română, a abordat teme privind situația din Moldova Sovietică și problema evreilor, iar în limba rusă pentru Radio Libertatea – problema evreilor, situația din RSSM și din România:
„Eu am început să scriu despre asta. Sistematic. O dată pe săptămână. O dată pe săptămână scriam despre Moldova, o dată pe săptămână – România și România în rusă. Așa. Dădeam trei materiale pe săptămână...”108.
E. Crimerman consideră că cel mai important lucru din activitatea sa la RFE/RL este faptul că intervențiile lui au devenit sistematice și, prin subiectele abordate, încerca să demaște regimul comunist, dar o făcea literar: „Nu murdăream pe nimeni. Şi cuvinte nu pronunțam urâte. Spuneam adevărul. Şi mă mustra conștiința dacă greșeam”. Calitatea de freelancer (liber profesionist) nu l-a deranjat, din contra, consideră că a avut de câștigat de pe urma acestui statut, având atât libertate deplină, cât și o remunerare avantajoasă:
„Înțelegi, ei mi-au făcut așa condiții că eu, ca freelancer, primeam mai mult decât... Pe mine m-a sfătuit... Leva... Roitman, da. Şi eu mă bucuram de toate drepturile lor, și pentru mine era mai... Dar de scris, scriam acasă. Seara scriam. Pentru asta și mă culcam târziu. Ziua veneam și mai citeam. Nu în fiecare zi. În rest, eram liber, n-aveau pretenții la mine. Dimineața, eram la serviciu, la cafea, era o cafenea specială, ne așezam și spuneam toate noutățile, și cu asta, luam încă ziarele. Şi găseam, și dacă găseam, ziceam că am să scriu, și cu asta am terminat”109.
Timp de zece ani, Efim Crimerman și-a adus contribuția la mai multe emisiuni realizate sub egida Serviciului românesc, care era amplasat în aripa stângă, la etajul trei din sediul Europei Libere. În cadrul Serviciului românesc al Radio Europa Liberă, Efim Crimerman a colaborat mai mult cu Doina Schneider la emisiunea „Din lumea comunistă” și cu N.C. Munteanu la emisiunea „Actualitatea românească” (Domestic Bloc), care erau cele mai ascultate producții ale postului în anii ´80 ai secolului trecut110. Dar a avut și unele contribuții pentru programul „Drepturile omului” sau participând la unele mese rotunde, organizate pentru ascultătorii Europei Libere111. Fiecare program de la Europa Liberă era compus din câteva intervenții, spre exemplu programul „Din lumea comunistă”, în timpul a 12-20 min, avea de la doi până la patru vorbitori, în foarte multe emisiuni erau doar contribuțiile Doinei Şneider și ale lui Grigore Singurel. Programul „Actualitatea românească” avea la dispoziție 30-40 de minute și între patru și șase vorbitori. Dar, la finalul emisiunii, intervenea constant cu noutăți din Moldova Sovietică Efim Crimerman. Programul „Drepturile omului”, în timpul celor 20 de minute, avea 3-5 vorbitori. Redactorul programului modera emisiunea și avea comentarii introductive scurte la începutul intervenției fiecărui vorbitor.
Noutățile erau emise în direct, iar celelalte programe, în mare parte, se înregistrau în studio, se redactau și apoi se dădeau pe post, conform agendei săptămânale112.
Pe baza unei analize statistice a scripturilor semnate de Grigore Singurel, descoperite în Arhiva Hoover, doar pentru anii 1983 și 1984, putem constata faptul că cca 50-60% din contribuții au fost pentru emisiunea „Din lumea comunistă”, 30-35% – pentru „Actualitatea românească” și doar câteva intervenții – în cadrul programelor „Panorama” și „Program politic”. Astfel, pornind de la datele de arhivă și numărul scripturilor semnate de E. Crimerman, se observă foarte clar că cel mai intens a colaborat cu Doina Schneider și a vorbit despre Moldova Sovietică în cadrul programului „Din lumea comunistă”. Pe Doina o caracterizează drept o persoană deschisă, care, foarte ușor și rapid, scria comentariile sale pentru emisiune113
Colaborarea cu N.C. Munteanu în cadrul emisiunii „Actualitatea românească” a fost la fel de productivă și durabilă. Despre Nae, Efim Crimerman își amintește ca despre un om foarte vesel, curajos și cu un spirit critic excepțional, motive pentru care era urât și urmărit de Securitatea românească114. Deși tematica basarabeană/moldovenească era abordată deja de câțiva ani la Europa Liberă de Nicolae Lupan, colaborarea cu Efim Crimerman s-a limitat doar la câteva scurte întâlniri. Ei se cunoșteau încă de la Chișinău, când Nicolae Lupan a fost o perioadă directorul Filarmonicii moldovenești. Dar, la întrebările mele, în cadrul interviurilor realizate cu ei, ambii au avut atitudini ostile unul față de altul. Efim Crimerman scrie succint despre N. Lupan în cartea sa, menționând că o bună parte din textele lui Lupan nu erau transmise din cauza abordării naționaliste și a susținerii unionismului, lucru care, de altfel, este confirmat de un șir de documente din Arhiva Hoover115. Astfel, relația între acești basarabeni a fost, mai degrabă, una rigidă. Deși nu au colaborat unul cu altul, Crimerman și Lupan s-au intersectat destul de des în cadrul programelor „Panorama”, „Actualitatea românească” și „Din lumea comunistă”, unde fiecare venea cu propria intervenție. În cele mai dese cazuri, ele erau în zile diferite, dar uneori participau la aceeași ediție, cum ar fi emisiunea din 24 iunie 1982 despre anexarea Basarabiei de către URSS116. Dar despre contribuțiile și relația lui Nicolae Lupan cu Europa Liberă vom discuta într-un volum separat.
________________________
98 Кримерман, Голос из-за бугра, 265-273.
99 Vlad Socor era angajat în calitate de cercetător al Institutului RFE/RL, dar a realizat un șir de intervenții și în cadrul emisiunilor Serviciului românesc, ajungând chiar și la un program special dedicat Chișinăului – „Bessarabian Roundup” (1988-1989) și „Moldavian Report / Ecouri dintre Prut și Nistru” (1989-1991). Analistul politic vorbește pentru prima dată la microfonul Europei Libere despre Basarabia și Bucovina la 12 mai 1982, în cadrul programului „Actualitatea românească” (Domestic Bloc, nr. 68, 12.05.1982), iar un an mai târziu, vorbește despre Alexei Mateevici în cadrul programului „Historical talk”, no. 15, 20.04.1983.
100 Deși bruiajul crea deficiențe în recepționarea posturilor occidentale, cetățenii din statele socialiste și republicile unionale continuau să asculte programele lor. A se vedea mai multe detalii despre sistemul de bruiaj în filmul documentar Empire of noise, https://www.youtube.com/watch?v=nXV4nTfGHuI (accesat 20.02.2017). În ceea ce privește bruiajul pe teritoriul RSS Moldovenești a se vedea emisiunea „Moldova, țară de minune” cu genericul „Războiul undelor radio în URSS. Cum ascultau moldovenii posturile occidentale, bruiate de sovietici”, Publika TV, 16.02.2016, http://www.publika.md/razboiul-undelor-radio-in-urss-cum-ascultau-moldovenii-posturile-occidentale-bruiate-de-sovietici_2534291.html (accesat 20.02.2017).
101 Interviu cu Efim Crimerman, 12 iulie 2014, Aachen, Germania.
102 Lev Roitman locuiește astăzi la Praga, iar în discuția mea telefonică de pe 8 iulie 2016 a confirmat relația de colaborare și susținere a lui Efim Crimerman în perioada 1981-1993. Totodată, mi-a sugerat să iau legătura cu Andrey Shary și Ivan Tolstoj de la Serviciul rusesc, cu care am reușit să mă întâlnesc a doua zi.
103 Кримерман, Голос из-за бугра, 252-259.
104 Interviu cu Efim Crimerman, 12 iulie 2014, Aachen, Germania.
105 Poiată, Rockul, „Noroc”-ul & noi (1966-1970). 118.
106 N.C. Munteanu, care i-a semnat marea majoritate a scripturilor pentru emisiunile în limba română, a rămas uimit când i-am spus că, de fapt, cele mai multe contribuții E. Crimerman le-a avut în limba rusă. Discuție la München, august 2015.
107 Text prezentat în cadrul programului „Domestic Bloc”, nr. 627 din 28 iulie 1981. Romanian Broadcasting Department, Radio Free Europe. RFE/RL Broadcast Records Collection / Hoover Institution Library & Archive, Box 3621, file 3, http://www.hoover.org/library-and-archives; Кримерман, Голос из-за бугра, 262. În săptămânalul Literatura și arta din decembrie 1987, este, la fel, marcată această dată: „Deci, 28 iulie 1981 poate fi considerată ziua debutului lui E. Crimerman la microfonul Europei Libere”. Sorin Vlaicu, „Ce mai nou e la Europa Liberă. (4) Războiul undelor. În prizonieratul arginților”, Literatura și arta 2211, nr. 51, 17 decembrie (1987).
108 Interviu cu Efim Crimerman, 12 iulie 2014, Aachen, Germania; Кримерман, Голос из-за бугра, 266.
109 Interviu cu Efim Crimerman, 12 iulie 2014, Aachen, Germania.
110 Morariu, „Europa Liberă – aduceri aminte” (accesat 09.02.2017).
111 Spre exemplu, masa rotundă despre moștenirea politică a lui Brejnev din cadrul Programului politic, nr. 282 din 15.11.1982. Romanian Broadcasting Department, Radio Free Europe. RFE/ RL Broadcast Records Collection / Hoover Institution Library & Archive, Box 3965, file 5, http:// www.hoover.org/library-and-archives (accesat 09.02.2017).
112 Кримерман, Голос из-за бугра, 251.
113 Ibid., 260.
114 Ibid., 260. N.C. Munteanu era admirat de mai multă lume „pentru emisiunile sale bătăioase și bine documentate, dar și pentru umorul subtil și vocea frumos timbrată”. Ion Țurcanu, Din răsărit până în amurg. Amintiri (Chișinău: Arc, 2016), 241.
