Săptămâna aceasta, Canada a devenit a treia țară, după Africa de Sud și Uruguay, care a legalizat folosirea cannabisului în scopuri recreative. Altfel zis, Canada pune de acum înainte iarba, hașișul, marijuana, pe același picior ca și alcoolul: un drog legal.
Cannabis era legal în Canada încă din 2001 în scopuri medicale. În scopuri medicale cannabis e de altfel legal, cu rețetă, într-o duzină de țări. Multe farmacii canadiene vindeau, de asemenea, și înainte marijuana pe rețetă. Premierul Justin Trudeau își pusese legalizarea cannabisului în programul electoral în 2015. Unul din scopurile legalizării era și distrugerea traficului ilegal și a micii delincvențe. Când statul îl vinde legal, traficanții dispar.
Cannabisul e vândut în Canada de filialele organismului, monopol al statului, care vinde și alcoolul. Prețul e fix: 7,5 dolari canadieni (5 euro) gramul.
Veniturile potențiale vor fi uriașe. Doar pentru provincia Québec, comerțul cu cannabis e evaluat la peste un miliard de dolari pe an.
În SUA, doar câteva state, precum Washington, au depenalizat cannabisul.
În Europa, cazul cel mai cunoscut rămâne Olanda. Au trecut aproape patru decenii de când guvernul olandez a anunțat, spre surprinderea generala, ca va tolera comerțul si consumul de droguri ușoare. Argumentele erau simple si de bun-simt: tolerând comertul cu marijuana si hașiș, statul neutralizeaza traficul la negru, iar faptul ca drogurile ușoare sunt accesibile oricui va face ca numarul celor care ajung sa foloseasca droguri dure sa scada. Argumente similare celor invocate in momentul legalizarii prostitutiei.
Vecinii Olandei nu au fost insa multumiti de asta si ani de zile au facut presiuni asupra Olandei pentru a pune capat acestei tolerante. Toleranta este, de altfel, termenul potrivit, pentru ca in termeni strict legali comerțul cu droguri nu este in realitate permis in Olanda, iar cultivarea lor e interzisa. Exemplu al
complexității mentalității batave, cafenelele care arborează deasupra ușii denumirea Coffee Shop pot vinde iarba de fumat, însă numai in proporție de 5 grame pentru fiecare client, iar acel hașiș nu poate fi produs in Olanda.
Tot asa, paradox al Europei cu identitate compozita, in Olanda pot fi cumparate hasis si marijuana, dar, trecand granita în Germania, cumpărătorul depistat de politie poate avea mari probleme. Asa se face ca Amsterdam a devenit una dintre marile destinatii turistice ale Europei, insa nu neapărat pentru muzeele sale sau pentru frumusetea orasului (cu totul remarcabila, de altfel).
Foarte multa lume e atrasa acolo de doua lucruri: drogurile si Cartierul Rosu, cu femeile vii expuse in vitrine. De cand majoritatea est-europenilor pot calatori fara viza a aparut si un alt spectacol: cel al maselor de turisti cu bani putini, care vin mai mult sa se uite. Desigur, nu la Muzeul Van Gogh sau la cel de arta veche unde sunt expuse majoritatea tablourilor lui Rembrandt, ci in cartierul de lângă gara, unde sunt expuse femei despuiate care iti fac cu degetul din vitrina sa te duci sa le spui buna ziua.
De la un timp insa, toata aceasta parte frenetica a orasului e cuprinsa de o mare neliniste. Inca o data sub presiunea vecinilor Olandei, primaria Amsterdamului a anuntat un vast plan de curatare a cartierului, inchizand peste jumatate din bordelurile si cafenelele care vand „space cakes” si cânepă afgană. De indata proprietarii acelor Coffee Shops, precum si sindicatul prostituatelor au inceput sa protesteze. Argumentul lor este ca, daca se aplica, masura va fi dezastruoasa pentru oras, intrucat se vor pierde turisti. La care primaria a raspuns ca acei turisti fac parte oricum din categoria celor numiti in franceza „linge-vitrină”, oameni care se uita si nu prea consuma. Partizanii libertatii au amintit atunci argumentele statistice si medicale prin care s-a decis tolerarea acelor activitati, in primul rand acela ca respectivele droguri usoare sunt mai putin periculoase decat tutunul si alcoolul.
În alte țări, precum Belgia, încă din 2014, când a venit la putere actuala coaliție din care face parte partidul flamand al dreptei naționaliste N-VA, Nieuw-Vlaamse Alliantie, separatiști si procapitaliști duri cu fețe sumbre, s-a impus din nou toleranța zero.
Primul gest politic al noii coaliții a fost să interzică în urgență cânepa, cannabis. Cu Olanda fumătoare legal alături, Belgia a atins acum la următorul compromis schizoid: comerțul cu cannabis e in continuare interzis, in schimb consumul personal e relativ tolerat de poliție. Nu ești arestat în Belgia pentru că te plimbi fumând rășină sau ierburi, chiar dacă, in mod absurd, nu ai de unde să ți le procuri în mod legal…
Peste toate astea au mai venit, în majoritatea țărilor, și prohibiția fumatului in public, iar în Olanda interdicția de a se mai vinde alcool in Coffee Shops. Parca dinadins pentru a face situatia si mai absurda pentru turiști, în Olanda, in cafenelele in care se fumeaza hașiș nu mai e voie sa se fumeze țigări din tutun. Recent, un patron de bar a fost amendat pentru ca in crâșma lui, pe lângă cânepă afgana, se mai fumau si dăunătoare tigari cu tutun. Poate că, daca se continua asa, o sa meargă lumea un pic si pe la muzee.
------------------
Canabis-ul (sub formă de marihuana sau de hașiș) e drogul ilegal cel mai frecvent utilizat în Republica Moldova, pentru că este cultivat local, prin urmare relativ accesibil. Cei care cultivă cânepa pot fi sancţionaţi penal cu până la 15 ani de închisoare. Crulrivarea a mai mult de cinci plante de cânepă presupune în mod incontestabil răspundere penală.
Ani de puşcărie riscă şi cei prinşi cu mai mult de 2 grame de marijuana sau mai mult 0,5 grame de haşiş. Spre deosebire de posesie, consumul nu este pedepsit penal.
Deşi în state occidentale cânepa este folosită în scopuri medicinale, în R. Moldova ea a fost calificată încă din 2004 ca fiind o plantă fără proprietăţi medicale.
În Moldova e restricţionată creşterea până și a cânepei industriale, cultivată în alte țări, inclusiv în România, din care se poate obține, între altele, făină şi ulei foarte benefice pentru sănătate. Chiar dacă nu există o interdicție explicită, controlul statului este foarte exigent, prin urmare nimeni nu se încumetă să cultive cânepa industrială care aproape că nu conţine substanțe psihotrope.
Anul trecut poliţia a întocmit o hartă a drogurilor care identifica un număr de peste 11 mii de consumatori de droguri. Mai mult de jumătate dintre ei ar fi consumatori de marijuana. Numărul real al consumatorilor este de cel puţin trei ori mai mare, spun specialiştii.
La o recentă dezbatere legislativă Secretarul de stat de la Ministerul Sănătății, Aliona Serbulenco a menționat că 80 la sută dintre consumatori de droguri sunt tinerii de până la 35 de ani. Utilizarea drogurilor injectabile e în scădere, 60 la sută din droguri fiind consumate prin inhalare şi fumat. În schimb creşte consumul de droguri etnobotanice de apariţie recentă.
O tendinţă îngrijorătoare e prepararea de substanțe psiho-active din produse ce lesne pot fi găsite în farmacii, precum şi obţinerea stupefiantelor în baza unor reţete false. Specialiştii recomandă instituirea monopolului de stat pentru importul medicamentelor din care pot fi preparate droguri, precum și înăsprirea modalităților de eliberare a medicamentelor-stupefiante in farmacii.
În ultimii cinci ani au fost cercetate penal în cazuri legate de droguri peste 5 mii de persoane. Aproape 80 la sută din dosarele penale pe traficul de droguri vizează cannabisul sau reşina de cannabis.
Şeful Direcției Antidrog din cadrul Inspectoratului General de Poliție, Ion Țurcanu, tot el secretar al Comisiei Naționale Antidrog spune că în ultima vreme poliţia e axată pe documentarea în special a comercianților de droguri:
„Nu a celor care le consumă. Aceste sunt persoane bolnave şi chiar dacă îl tragi la răspundere penală şi-l încarcerezi nu este o ieşire de situaţie pentru ei. Lucrăm asupra alternativelor la încarcerare. Aceşti oameni au nevoie de asistenţă cu ei trebuie de lucrat.”
Funcţionarul mai spune că modalităţile prin care drogurile sunt puse în vânzare devin din ce în ce mai sofisticate şi sunt mai greu de investigat.
În R. Moldova nu s-a pus niciodată în discuţie o eventuală legalizare a celui mai consumat drog – cannabisul, chiar dacă unii specialişti o văd ca pe o soluţie bună. Opinia e împărățită şi de președinta Uniunii pentru prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor, Ala Iațco:
„Este o modalitate de a face problema mai vizibilă şi de a asigura un control mai bun. Consumul de cannabis nu va crește cu siguranţă, dar v-a permite controlul acestuia şi să fie minimalizate efectele negative.”
Experta spune că totodată trebuie să se amplifice campaniile de informare a cetăţenilor cu privire la daunele deseori irecuperabile provocate de droguri.
