În prima jumătate a acestui an, partidele politice din Republica Moldova au înregistrat cheltuieli nedeclarate de aproape 13 milioane de lei. Monitorizarea semestrială a Asociației Promo-Lex, organizație care a analizat activitatea formațiunilor politice, arată că cel cele mai mari discrepanțe de raportare au fost înregistrate de formațiunea condusă de primarul de Orhei Ilan Șor, peste opt milioane de lei, Partidul Democrat cu peste două milioane de lei, Partidul Socialiștilor, PCRM și Partidul Popular Platforma Demnitate și Adevăr – toate cu mai puțin de 600 de mii lei. Cele mai importante concluzii ale raportului prezentat astăzi de Asociația Promo-Lex.
Experții Promo-Lex au ajuns la concluzia că deși partidele politice pe an ce trece înregistrează progrese la prezentarea rapoartelor financiare, deseori o fac de ochii lumii și continuă să ascundă cheltuielile reale pe care le suportă. Probează această stare de lucruri cheltuielile pentru sedii.
La prima vedere, majoritatea partidelor au declarat în rapoartele lor banii destinați pentru întreținerea sediilor. Atenția experților a fost atrasă de cheltuielile prezentate de formațiunea condusă de primarul de Orhei, Ilan Șor, care, în acte, plătește pentru sedii – 128 de lei pe lună, adică mai puțin de 10 euro, o sumă ireală în actualele condiții de piață, spune Cornelia Călin, analistă a finanțelor în cadrul Asociației Promo-Lex:
„Or, aceasta este realitate care nu prea seamănă a realitate. PCRM, care a declarat 14 sedii în locațiune, ar achita lunar 625 de lei per sediu. Clar, un sediu este mai mare, altul mai mic, dar haideți să facem niște calcule ca să ne dăm seama de realitatea în care existăm.”
O altă concluzie a experților Promo-Lex e că partidele politice și-au făcut o obișnuință din a se înfrăți cu organizații filantropice care devin extrem de generoase. Acestea fac donații, organizează concursuri, oferă gratuit pachete alimentare şi servicii de consultanță medicală în numele politicienilor pe care-i reprezintă.
De la începutul acestui an, fundaţia liderului PD, Vlad Plahotniuc, „Edelweiss”, a organizat cel puțin 29 de activități de caritate, Fundația de binefacere „Din suflet”, creată de prima doamnă a Republicii Moldova, Galina Dodon, afiliată PSRM, a anunțat cel puțin 11 acte de caritate, iar Asociația „Pentru Orhei”, fondatoare a magazinelor sociale Șor, a organizat cel puțin 55 de acțiuni de caritate.
De ce activitatea acestor fundații ar trebui să îngrijoreze alegătorii? Pentru că partidele politice beneficiază de publicitate fără ca vreo instituție a statului să contabilizeze cheltuielile, spune Cornelia Călin:
„Un cuantum de 2 mln 800 de mii de lei au fost estimați bani pentru care partidele nu au raportat, dar totuși au cules dividende politice din urma lor. Pentru că fundațiile sunt afiliate partidelor,
Potrivit legislației, fundația este o organizație necomercială apolitică, care nu are dreptul să acorde asistență partidelor ...
fundația de binefacere „Din suflet”, afiliată PSRM, fundația lui Plahotniuc, afiliată PD, asociația pentru Orhei, afiliată Partidului Șor și care a avut cele mai multe activități. Potrivit legislației, fundația este o organizație necomercială apolitică, care nu are dreptul să acorde asistență partidelor. Însă, fundația în Republica Moldova, de fapt, face acest lucru.”
Președinta Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, a confirmat supoziția că mai există formațiuni politice care în continuare nu raportează cheltuieli la CEC și preferă să achite amenzi pentru aceste încălcări, pentru ca ulterior oricum să nu-și raporteze cheltuielile.
Prezent la dezbatere, membrul CEC, Sergiu Gurduza, care în ultima perioadă a adoptat o poziție mai critică în interiorul comisiei, constată că autoritatea electorală ar fi încurajat un asemenea comportament prin indulgență:
„Chiar dacă legea spune negru pe alb că Comisia Electorală Centrală are atribuții stabilite prin efectul legii de supraveghetor și
CEC este aidoma unui câine de pază, dar legat foarte bine care poate să vadă numai ceea ce este în jurul comisiei...
control al finanțelor partidelor, părerea mea personală este că în majoritatea cazurilor CEC este aidoma unui câine de pază, dar legat foarte bine care poate să vadă numai ceea ce este în jurul Comisiei”.
Deși în ultimii ani au fost operate modificări legislative care au oferit autorității electorale pârghii suplimentare pentru sancționarea partidelor politice, Comisia Electorală Centrală încă nu a înlăturat suspiciunea că nu e întru-totul echidistantă atunci când dă amenzi.
Experții Promo-Lex au amintit de cazul filialei Criuleni a Partidului Democrat. În aprilie, în spațiul mediatic a fost publicată o înregistrare în care se aud vocile președintelui organizației raionale PD și a secretarei acesteia care par să aranjeze întocmirea unor liste de donatori fictivi. Comisia Electorală Centrală, sesizată de opoziție, a răspuns că încălcările invocate nu s-au adeverit, decizie criticată la acea vreme de mai multe ONG-uri. Comisiei s-a reproșat, între altele că deși are suficiente mecanisme ca să verifice autenticitatea semnăturilor, nu a făcut-o.
