Directoarea executivă a Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ), încearcă să descifreze care sunt efectele deciziilor luate astăzi în Parlamentul de la București.
Europa Liberă: Astăzi Parlamentul României a adoptat legea „desecretizării protocoalelor” SRI. Ce efecte va avea această lege?
Georgiana Iorgulescu: „Eu sunt mulțumită de această lege și sper să mă lămurească, în baza căror acte clasificate, Serviciul Român de Informații a avut competențe extinse. Și explic: am văzut în presă publicate diverse protocoale de colaborare între SRI și mai multe entități din sistemul judiciar (Parchet General, DNA, CSM, inspecția judiciară) care m-au oripilat, pentru că era un schimb de informații pe care SRI nu avea de unde să le aibă pentru că ar fi însemnat, de exemplu, că monitorizezi toți judecătorii și procurorii, dacă discutăm de relația cu Inspecția Judiciară și cu CSM, ca să poți să trimiți informații punctuale despre magistrați. Ca și cum magistratul este amenințare la siguranța națională. Apar echipe mixte de strângere de probe și așa mai departe.
Uitându-mă în lege, SRI nu avea aceste competențe și mi-am imaginat că este o hotărâre a CSAT sau mai multe care se adaugă la lege. Se pare ca așa este pentru că în preambulul protocoalelor erau trecute, printre altele, și una două hotărâri ale CSAT. Dacă de acestea se ocupă Parlamentul României și nu de altceva este un lucru foarte bun pentru că vedem exact că, printr-un act administrativ, secret, s-au adus sau nu s-au adus, urmează să vedem, atribuții noi SRI într-o zona care nu le aparținea prin lege”.
Europa Liberă: Pe de altă parte această adoptare a legii înseamnă o deschidere a cutiei Pandorei în dosarele unde a existat deja o sentință?
Georgiana Iorgulescu: „Nu se poate judeca la grup. Nu există un dosar asemenea altuia. Într-un dosar poate să apară un document din care să rezulte implicarea SRI, în alte zece dosare poate să nu apară. Prin urmare, este de la caz la caz.
Ceea ce vreau să spun este că un om când este condamnat
Un om trebuie să aibă acces la probe, probele nu trebuie sa fie clasificate și trebuie să îi fie respectat dreptul la apărare...
trebuie să fie condamnat după legi publicate în Monitorul Oficial, nu după acte secrete, clasificate. Un om trebuie să aibă acces la probe, probele nu trebuie sa fie clasificate și trebuie să îi fie respectat dreptul la apărare. Asta înseamnă democrație, stat de drept. Prin urmare, nu știu câți vor putea solicita instanțelor reanalizarea pentru că depinde de ceea ce scrie în dosarul acela concret. Dar dacă într-un dosar apare un probatoriu strâns de o entitate care nu avea dreptul să o facă este dreptul omului să ceară rejudecarea.
Nu trebuie să ne sperie lucrul acesta pentru că, momentan, nu este un cadru legislativ suficient pentru ca persoanele lezate printr-un act de urmărire penală neconform să se adreseze instanțelor. Adică contestația în anulare și revizuire așa cum este formulată în Codul de procedură penală actual sunt extrem de înguste. Trebuie aduse modificări astfel încât persoana aflată în cauză și care se considera prejudiciată să ceară redeschiderea dosarului. Dar, cred că e bine să se deschidă cutia Pandorei pentru că asta înseamnă să aflam și lucrurile mai puțin plăcute și sa le îndreptăm”.
Europa Liberă: Tot astăzi deputații au votat și modificări la legile justiției, mă refer la OUG 92, care prevede că magistrații și procurorii pot fi eliberați din funcție pe criteriul bunei conduite. Care sunt efectele?
Georgiana Iorgulescu: „E un proces dificil pentru că până acum buna reputație era verificată, pe legea în vigoare, doar pentru cei care erau admiși în magistratură, după terminarea stagiului și era o condiție importantă, și au mai fost și cazuri în care CSM a considerat ca membri ai săi care erau anchetați nu mai îndeplinesc regulile de bună conduită, chiar dacă nu fuseseră trimiși în judecată. Textul, asa global, e destul de dificil. Trebuie niște repere legate de ceea ce este buna reputație. E un cuvânt destul de larg. Nu cred ca este un text binevenit, în opinia mea”.
Europa Liberă: Faptul că recomandările MCV sunt urmate, a doua zi, de niște legi în Parlament care nu sunt neapărat în spiritul raportului MCV, este acesta un semnal că se adâncește distanța între Comsia Europeană și București?
Georgiana Iorgulescu: „Distanța este destul de mare de când este guvernul acesta. S-a adâncit permanent. Nu cred ca a existat un guvern care să comunice foarte bine și să ia măsuri … E o problemă de credibilitate. Dacă eu sunt un partid necredibil, condus de o persoană necredibilă, chiar dacă vreau să fac un text de lege foarte bun, el va fi privi cu neîncredere”.
