Membrii Academiei de Științe a Moldovei s-au adunat astăzi să discute despre viitorul instituției lor, care a fost zguduită anul trecut de două evenimente majore: guvernul i-a luat 20 de institute, trecându-le în subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, iar Procuratura Anticorupție i-a făcut dosar penal fostului președinte al Academiei, Gheorghe Duca, acesta îmbolnăvindu-se și dându-și demisia. La adunarea de astăzi, s-a discutat mai ales despre prima chestiune și nevoia unui nou statut al Academiei. Dar celălalt subiect a planat mereu în aer, mai ales că procurorii au trimis tot azi în judecată dosarul lui Duca, acesta fiind acuzat, dar respingând acuzațiile, că și-ar fi plătit ilegal salarii de aproape 1 milion de lei sie și soției.
După o pauză de doi ani, membrii titulari și membrii corespondenți ai Academiei de Științe a Moldovei s-au întrunit azi pentru a aproba noul statut al instituției fără de care nu-și pot alege noua conducere. Majoritatea savanților au decis să amâne discuția despre criza de imagine prin care trece Academia urmare a criticilor legate de dosare de corupție aduse fostei conduceri. Puținii academicieni care au insistat pe discutarea situației familiei Duca, au evitat totuși să și rostească acest nume.
De ce nu i-am spus: Oprește-te Gheorghe. Nu faci bine...
Academicianul Boris Gaina este convins că punctul de cotitură care a dus la actuala criză a Academiei de Științe este momentul în care Gheorghe Duca a candidat la cel de-al treilea mandat, deși statutul instituției interzicea acest lucru. Boris Gaina are convingerea că dacă atunci ar fi fost aleasă altă conducere, Academia poate nu ar fi pierdut institutele, pământul, clădirile și imaginea:
„De ce am tăcut noi anii precedenți și nu ne-am ridicat la tribună și nu i-am dat peste mână lui Duca? De ce nu i-am spus: `Oprește-te Gheorghe. Nu faci bine.`? De atâta că noi socotim de cuviință că nu trebuie de făcut gălăgie, nu trebuie de scos sfada din casă. N-am avut principialitatea necesară, că atunci se putea de făcut ceva, dar acum e târziu, gata. Trebuie să suportăm consecințele și să redresăm situația pas cu pas, cu zi cu zi. Trebuie mai mult curaj. Ce te-o costat să ai o verticalitate și să spui stați oleacă. Trebuie să mobilizăm toate eforturile și să redresăm situația. Noi trebuie să educăm generații tinere că altfel o să ne transformăm într-o colonie.
Academicianul Ion Bostan, fostul rector al Universității Tehnice, este convins că ceea ce el numește “situația de la Academie” va fi discutată mult timp atât de societate, cât și de oamenii de știință. Ion Bostan susține că și în acest caz există prezumția nevinovăției și că Duca nu ar fi vinovat de toate acuzațiile care i se aduc:
Toți membrii Academiei suntem responsabili...
„De orice situație care s-a întâmplat suntem responsabili cu toții. Toți membrii Academiei suntem responsabili, fiindcă la momentele respective trebuia convocată Adunarea și să discutăm ce se întâmplă, dar eu nu cred în toate insinuările care se aduc în ceea ce s-a întâmplat.”
Leonid Culiuc este unul din puținii academicieni care consideră că ascunderea sub preș a problemelor nu este o soluție și că această ședință poate fi considerată un punct de pornire:
„Toată reforma asta a fost făcută fără o analiză profundă și fără a recurge la consultări cu comunitatea științifică. A fost o gestionare care nu era transparentă. Trebuiau niște modificări esențiale, dar nu radicale, cum este detașarea tuturor institutelor de la Academiei de Științe și atunci rolul Academiei ca atare se schimbă calitativ.”
Alți vorbitori au invocat de la tribună că academicienii trebuie să fie exemple de moralitate și onestitate și că atuul Academiei ar trebui să fie credibilitatea, inclusiv s-au referit la un viitor președinte apolitic și incoruptibil. Până a ajunge la această imagine, comunitatea științifică ar trebui să treacă printr-un proces de asanare.
