Majoritatea partidelor îşi promovează activitatea cu precădere pe Facebook şi Odnoklassniki, sugera un recent studiu. Nu e deloc întâmplător acest fapt, întrucât cele două reţele de socializare sunt în topul preferinţelor moldovenilor. Numai că în ultima vreme tot mai mulți moldoveni renunță la Odnoklassniki în favoarea Facebook. Cel puţin aşa constată Agenția de comunicare digitală Gramatic într-un studiu privind utilizarea rețelelor sociale în Moldova, precum și evoluția numărului de utilizatori în ultimul an. Cum se explică faptul, l-am întrebat pe unul dintre autori Radu Lisiţa.
Radu Lisiţa: „Nu este neapărat că lumea migrează de la o reţea la alta. Mai degrabă oamenii se adaptează la noile tehnologii, devin mai activi online. De exemplu, la Facebook tot mai mulţi oameni se înregistrează în fiecare an. E o tendinţă nu doar în Moldova, dar şi la nivel global. Pe când la Odnoklassniki cifra utilizatorilor activi scade, dar oricum rețeaua asta rămâne în preferinţa moldovenilor.”
Europa Liberă: Dar de ce scade cifra utilizatorilor la Odnoklassniki?
Radu Lisiţa: „O explicaţie probabilă ar fi că unele persoane decid să
Oamenii se înregistrează pe reţelele de socializare pentru că acolo sunt prietenii lor...
treacă pe Facebook pentru că acolo sunt mai mulţi prieteni. Până la urmă oamenii se înregistrează pe reţelele de socializare pentru că acolo sunt prietenii lor. Asta e principala premisă. Având în vedere că la nivel global Facebook creşte şi cumva devine unealtă grea, unor reţele ca Odnoklassniki care sunt mult mai mici la nivel global le e greu să ţină pasul şi să-şi convingă utilizatorii să rămână. Dar oricum ambele sunt în top în Moldova şi ambele au popularitate suficientă.”
Europa Liberă: În studiul Dvs. se arată că cei mai mulţi utilizatori ai reţelei Odnoklassniki sunt din nordul republicii, circa 33%. Ştim în acelaşi timp că cei mai mulţi moldoveni care lucrează în Federația Rusă sunt tot din Nordul republicii. E doar o coincidență?
Radu Lisiţa: „Nu. În general statistica arată în felul următor: Nord – 33%, Chişinău plus Centru – aproape 50%. Cel mai corect ar fi să
Mai mulţi utilizatori care fie au rude, fie prieteni plecaţi în Est sunt pe Odnoklassniki, pe când pe Facebook este invers...
spunem că marea majoritatea sunt din Nord, Centru şi Chişinău. Diferenţa dintre Nord şi Centru nu este atât de mare. Din ce văd eu ca specialist - şi este o observaţie proprie - e că mai mulţi utilizatori care fie au rude, fie prieteni plecaţi în Est sunt pe Odnoklassniki, pe când pe Facebook este invers.”
Europa Liberă: Puteţi să ne faceţi un profil aproximativ al utilizatorului reţelei Odnoklassniki?
Radu Lisiţa: „Aproape jumătate (43%) dintre utilizatorii Odnoklassniki sunt fie casnici, fie pensionari. Optzeci și unu la sută trăiesc într-o gospodărie, într-o casă, familie cu venituri lunare de sub opt mii de lei. Aproape o treime dintre utilizatori au absolvit o şcoală profesională şi doar 26 la sută au absolvit o universitate.”
Europa Liberă: Din ceea ce spuneţi am putea să deducem că Odnoklassniki se transformă într-o reţea a pensionarilor, a oamenilor cu venituri mai mici?
Radu Lisiţa: „Nu neapărat se transformă, dar ea este o reţea care reflectă consumatorul şi cetăţeanul R. Moldova: oameni cu venituri mici sau sub medii şi oameni mai în vârstă. Dacă facem o analiză şi trasăm un profil demografic al R. Moldova după vârstă şi venituri, cam asta reflectă Odnoklassniki.”
Europa Liberă: Profilurile utilizatorilor Facebook arată diferit?
Radu Lisiţa: „În primul rând arată diferit după componenta de vârstă. Jumătate dintre utilizatorii Facebook în Moldova au vârste cuprinse între 18-34 de ani. Asta deja este diferit faţă de Odnoklassniki.”
Europa Liberă: Presupun că sunt diferenţe şi la capitolul studii. Cei cu studii superioare sunt orientaţi mai curând spre Facebook, nu?
Radu Lisiţa: „Cel mai probabil da, dar nu avem astfel de date. Eu la fel cred aşa şi consider că mai mult de 26 la sută sunt cu studii superioare, dar această cifră este interpretabilă şi am decis să nu o includem în raport.”
Europa Liberă: Dacă am compara Odnoklassniki şi Facebook care sunt avantajele unei reţele şi a alteia?
Radu Lisiţa: „În principiu modul lor de lucru e acelaşi, adică ai prieteni, interacționezi cu ei, scrii mesaje, consumi informații. Există anumite diferenţe şi fiecare are funcţionalităţile sale, dar totuşi nu asta stă la bază. Stă la bază faptul că oamenii stau în reţelele în care le sunt prietenii lor şi se simt acolo confortabil.”
Europa Liberă: Dar se poate vorbi despre o concurenţă serioasă între aceste reţele sau nu neapărat?
Radu Lisiţa: „Nu aş spune. Lucrurile se petrec natural. Fiecare reţea este interesată să aibă un număr cât mai mare de utilizatori, dar nu ştiu dacă…”
Europa Liberă: Până şi între farmacii ştiţi că există concurenţă.
Radu Lisiţa: „Există în farmacii şi acolo se aplică tactici de poziţionare, de oferte. Iar la nivelul acestor reţele nu ştiu dacă cineva se interesează să aibă câţi mai mulţi utilizatori în R. Moldova şi investesc în marketing şi în atragere de utilizatori. Noi cumva ne aliniem trendului de la nivel global. Urmăm aceste trenduri. Dacă Facebook la nivel global e reţeaua nr.1, asta se reflectă şi în R. Moldova.”
Europa Liberă: Competiţie şi concurenţă poate nu există, dar pe cine vedeţi cumva cu mai mari şanse să aibă mai mulţi utilizatori în anii care vin? Trendul care ar fi? Facebook va creşte şi mai mult?
Radu Lisiţa: „Tendinţele arată că Facebook creşte, dar eu consider că în următorii ani în Moldova el nu o să crească atât de spectaculos. Anul
Dintre toate reţelele de socializare cea mai mare creştere în Moldova o arată Instagram...
trecut creşterea a fost de 20%, anii viitori ar putea să fie tot aşa, 20% sau 10%. Dintre toate reţelele de socializare cea mai mare creştere în Moldova o arată Instagram. Este o reţea accesibilă şi accesată în primul rând de pe telefonul mobil. În ultimul an Instagram a crescut cu circa 40%. E o creştere răsunătoare. Aici este tendinţa nr.1.”
Europa Liberă: Am văzut şi o creştere la VKontakte. Cum se explică interesul pentru această reţea rusească?
Radu Lisiţa: „Îmi este greu să spun pentru că şi pentru mine a fost surprinzătoare această creştere. Am văzut însă că chiar şi la nivel de căutări în Google oamenii caută această reţea. Probabil e pentru că acolo există conţinut gen muzică, filme, deşi acest conţinut e acum cumva mai limitat.”
Europa Liberă: De patru ani faceţi aceste studii în care analizaţi cum sunt utilizate rețelelor sociale în Moldova. Cum s-a schimbat situaţia în aceşti patru ani?
Radu Lisiţa: „În aceşti patru ani Facebook a crescut constant. Îmi amintesc atunci când am început să facem aceste studii scriam în 2015
În 2019 avem practic milionul pe Facebook...
că Facebook are 500 de mii de utilizatori în Moldova. Acum în 2019 avem practic milionul pe Facebook. Odnoklassniki deşi uşor descreşte lunar în continuare este sus şi este o reţea preferată de moldoveni. Instagram practic a crescut cel mai mult după cum spuneam. În 2016 erau 100 de mii de conturi, în 2019 sunt 600 de mii de conturi. Avem o creştere de 6 ori în decurs de trei ani, ceea ce înseamnă ceva. În rest, mai sunt reţele mai puţin populare cum ar fi VKontakte, LinkedIn, Twitter, dar care nu se compară nici pe departe cu Facebook şi Odnoklassniki.”
Europa Liberă: Apar şi tot mai mulţi vloggeri, influenceri, nu?
Radu Lisiţa: „Fenomenul influencerilor şi a vloggerilor este în creştere atât la nivel global, dar şi la nivelul ţării noastre. Asta însemnând că ori persoană poate să-şi creeze un profil pe Youtube, pe Instagram, Facebook să posteze conţinut, video-uri interesante, hazlii sau poate careva comentarii şi devine popular după care are o audienţă pe care poate să o influenţeze. Consider că acest fenomen o să crească încă şi mai mult anul viitor.”
Europa Liberă: Ca să ne lămurim, ca să fii influencer pe internet nu trebuie să pui nişte conținuturi deosebite, sofisticate, poţi să pui şi nişte chestii mediocre?
Radu Lisiţa: „Ar trebui chestii creative, originale la care oamenii să reacţioneze. Cam asta este cheia succesului. Doar în aparenţă e un lucru simplu cel că postezi un video şi devii instant popular. Dacă îi întrebaţi pe cei care au devenit influenceri sau vloggeri populari, cred că ei au alocat destul timp şi dedicaţie ca să ajungă acolo.”
Europa Liberă: Şi totuşi în top nu prea sunt dintre cei care postează, promovează conţinut serios, mai analitic.
Radu Lisiţa: „De exemplu, în tot zece influenceri din Moldova cam jumătate sunt copii. Ei creează conținut pentru copii şi e ceva ce se consumă în internet mai mult decât se consumă analize politice sau de oricare alt timp, adică se face ceea ce se consumă. În principiu cam asta e regula de bază.”
Europa Liberă: Aţi menţionat că vlogging-ul şi influencerii ar fi unul din trendurile digitale.ce alte trenduri ar fi pentru acest an?
Radu Lisiţa: „În general, în online, în internet se consumă foarte mult conținutul video. Nu este ceva nou, dar e ceva ce crește ca tendință în fiecare an. Se preconizează că 80 la sută din conținutul online va fi sub formă video în 2019. Și asta puteți să vedeți accesând orice sau portal de știri sau orice rețea socială. Conținutul video apare în față şi noi petrecem mai mult timp consumând video. Având în vedere că tot mai mult accesăm rețele sociale și Internetul de pe telefonul mobil înseamnă că atunci când cream conținut video pentru online tendința ar fi că acest conținut trebuie creat pe vertical, nu în forma clasică pentru TV.”
