În cazul unor alegeri anticipate, configurația Parlamentului de la Chișinău nu va suferi mari schimbări, sugerează o cercetare a companiei „Date inteligente”, care, între altele, și-a propus să aprecieze atitudinea oamenilor față de clasa politică, la aproape două luni de la organizarea scrutinului parlamentar. În ce privește formula de guvernare, aproape doi din zece respondenți înclină spre o coaliție dintre PSRM și Blocul ACUM, unu din zece vede cu ochi buni o uniune dintre socialiști și democrați, iar o eventuală alianță dintre deputații Blocului ACUM și cei din PD este acceptată de doar patru la sută dintre alegători.
Alegerile parlamentare anticipate sunt acceptate de o pătrime dintre respondenți, se arată în sondajul companiei „Date Inteligente”, în timp ce 38% dintre cei chestionați nu au o părere sau pur și simplu au evitat să răspundă. Directorul executiv al organizației, Mihai Bologan, sugerează că această cifră nu ar fi neapărat îngrijorătoare – cei 38% reprezintă alegătorii care, de fapt, tradițional nu-și exercită dreptul la vot.
În ce privește rezultatul unor eventuale alegeri anticipate, acesta nu ar fi diferit față de cel din 24 februarie. Unul din patru respondenți a declarat că și-ar da votul pentru PSRM dacă vor fi chemați la urne, 17% au afirmat că ar vota pentru deputații Blocului ACUM, 11% - pentru cei din PD și peste 3% ar susține Partidul Șor. Un scrutin parlamentar repetat nu ar aduce prea multe dividende politice partidelor care au acces deja în Parlament, conchide directorul executiv de la „Date Inteligente” Mihai Bologan.
„La moment nu putem afirma că situația s-a schimbat foarte dramatic și în cazul unor alegeri anticipate am avea o configurație cu totul diferită a Parlamentului. Cam tot aceleași partide ar ajunge în Parlament și, probabil, plus-minus cu același număr de mandate, mai ales că în ecuație intră și circumscripțiile uninominale, unde situația este foarte imprevizibilă și e foarte greu de surprins cu un sondaj la nivel național.”
Cei de la „Date inteligente” au făcut și un clasament al popularității politicienilor moldoveni. Topul este condus de președintele Igor Dodon, cu aproape 20% în preferințele respondenților, urmat de liderul democraților Vlad Plahotniuc, apreciat de zece la sută dintre cei chestionați. Pe locul trei se poziționează președinta PAS, Maia Sandu, cu 8%, iar co-fondatorul Blocului ACUM, Andrei Năstase, lider al PPDA, este creditat cu aproape 5%.
Astăzi, prin vocea fostului președinte al Parlamentului, Andrian Candu, Partidul Democrat și-a exprimat opinia față de posibilitatea modificării sistemului electoral în cazul unor alegeri anticipate. „Dacă cineva visează că eventualele alegeri anticipate se vor organiza pe un alt sistem decât mixt, greșește foarte amarnic”, a declarat vicepreședintele PD, Andrian Candu, într-un interviu pentru Realitatea.md. O altă afirmație formulată de PD e că lipsa unei majorități parlamentare sau declanșarea alegerilor anticipate nu ar trebui să împiedice organizarea alegerilor locale în vara acestui an:
„Bineînțeles, ar putea să fie unele întârzieri în funcție de funcționalitatea Parlamentului. Să presupunem că Parlamentul va deveni funcțional și alegerile poate se vor decala cu o săptămână sau două. În situația în care Parlamentul nu este funcțional să stabilească data alegerilor, sunt sigur că vor fi mecanisme juridice, inclusiv prin unele interpretări ale Curții Constituționale, ca totuși această decizie să fie luată în așa fel încât alegerile generale locale să fie organizate în timpul reglementat de lege.”
La 14 iunie expiră mandatul actualilor aleși locali. Potrivit legii, Parlamentul este instituția care decide data scrutinului. Teoretic, ca acesta să fie organizat în limite legale, procedura ar fi trebuit să fi fost declanșată deja, ținând cont de cele două luni de campanie electorală prevăzute în lege. Într-un recent interviu pentru postul nostru de radio, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale, Viorel Furdui, sugera că fiecare zi de amânare a scrutinului arată că „Republica Moldova se îndepărtează tot mai mult de statul de drept”.
