Curtea Constituțională de la Chișinău a decis că șeful statului nu poate înainta un candidat pentru funcția de premier, în condițiile în care nu există organele de conducere ale Parlamentului. Examinând miercuri sesizarea președintelui Igor Dodon, Curtea a constatat că pentru a înainta un candidat la funcția de prim-ministru, șeful statului trebuie să aibă, în primul rând, un partener de dialog instituțional în persoana președintelui Parlamentului, iar în al doilea rând trebuie să fie alese organele care fac posibilă convocarea legislativului în ședințe. Ce urmează după această decizie a Curţii?
Dacă până la mijlocul lunii iunie nu va fi numită conducerea Parlamentului, președintele Igor Dodon va semna decretul de dizolvare a legislativului și de stabilire a datei alegerilor anticipate. Şeful statului a făcut acest anunţ pe Facebook după o întrevedere cu ambasadorii acreditați în R. Moldova. Alegerile anticipate ar putea avea loc, cel mai probabil, la toamnă, a mai spus Dodon într-un comentariu despre decizia Curţii Constituţionale dat agenției ruse de stat TASS.
Partidele parlamentare, care au responsabilitatea să scoată legislativul din criză, nu au reacționat deocamdată la decizia Curţii Constituţionale, cu excepţia Blocului ACUM care a criticat-o prin vocea deputatului Sergiu Litvinenco. El consideră că lipsa președintelui Parlamentului, care este doar moderator al ședințelor legislativului nu este în măsură să anuleze prevederile Constituției conform cărora Guvernul se confirmă cu votul majorității deputaților aleși. „Această Curte Constituțională nu doar că extinde prevederile textelor constituționale prin interpretare, ci chiar vine cu norme care contrazic textul Constituției și jurisprudența Curții Constituționale de până acum”, a comentat Sergiu Litvinenco.
În mediul experților în problemele Constituției părerile sunt împărțite. Unii între ei, ca Nicolae Osmochescu, consideră că decizia Înaltei Curţi ar fi logică pentru că desemnarea unui candidat la funcţia de premier unui organ inexistent care să-l încuviințeze, ar fi inutilă. Alţi constituţionalişti, inclusiv Teodor Cîrnaţ, crede că această hotărâre e abuzivă ce îl lipseşte pe președinte de dreptul constituțional de a înainta un candidat, după consultarea fracțiunilor.
Expertul Asociației Promo-Lex, Pavel Postică, observă că hotărârea Curţii contravine jurisprudenței anterioare potrivit căreia Parlamentul prin plenul său este autoritatea supremă decizională și nu președintele Parlamentului. „În al doilea rând, jurisprudența anterioară, din contra, obliga președintele să desemneze o candidatură”, precizează Postică.
Aşa sau altfel decizia Curții Constituţionale este definitivă şi nu poate fi supusă niciunei căi de atac. Prin urmare actualmente contează ce va urma. Scenarii sunt două, fie crearea unei coaliții de guvernare, fie alegeri anticipate, afirmă analistul politic Igor Volniţchi.
El anticipează o ieșire la rampă în următoarele zile a Partidului Democrat care până acum a adoptat o tactică oarecum improprie acestei formaţiuni, cea de spectator:
„Nu exclud că PD va veni cu careva ofertă. Să vedem cine va fi vizat de oferta PD. chiar dacă cei din Blocul ACUM au respins în repetate rânduri invitaţiile la dialog făcute de PD, nu exclud că PD ar putea din nou să-i oferteze dat fiind situaţia la care s-a ajuns, dat fiind riscul alegerilor anticipate. De asemenea nu putem exclude că ar putea urma o ofertă a democraţilor pentru socialişti. spre exemplu, PD ar putea zice că a analizat atent oferta pe care PSRM-ul a făcut-o Blocului ACUM şi să spună că ar putea satisface o parte din ele dacă asta ar putea deschide câmpul de manevră în perioada post electorală. Despre probabilitatea alegerilor vom putea vorbi mai aproape de data de 21 iunie.”
Partidul Socialiştilor care a acumulat cele mai multe mandate în parlament a înaintat anterior câteva condiţii Blocului ACUM, între care acceptarea la postul de spicher a liderii formaţiunii Zinaida Greceanîi şi formalizarea unei coaliții de guvernare care să voteze un guvern. Contraoferta Blocului ACUM a fost votarea fără crearea unei alianţe formale, a pachetului de legi privind dezoligarhizarea instituţiilor statului. După câteva încercări de negocieri, celor două formațiuni nu le-a reușit identificarea unei soluții de compromis.
Termenul limită în care Parlamentul poate învesti un nou Guvern este 21 iunie, după care şeful statului este în drept să dizolve legislativul și să anunțe alegeri anticipate.
