Economia R. Moldova a fost relativ stabilă, dar s-ar putea înrăutăți în a doua jumătate a anului, anticipează economiștii de la Centrul Expert-Grup. Riscurile pentru creșterea economică derivă în special din instabilitatea politică după alegerile parlamentare din februarie, dar şi de proiectele costisitoare pe care Guvernul le-a promovat în context electoral.
Reducerea impozitelor, creșterea salariilor în sectorul public, creșterea indemnizațiilor, investițiile în drumuri - aceste şi alte măsuri promovate de Guvern înainte de alegeri şi perpetuate după vor avea efect negativ asupra bugetului. Cheltuielile bugetare au crescut puternic în timp ce veniturile acumulate au scăzut. Iată de ce experții anticipează o creștere a îndatorării statului faţă de băncile comerciale, principalele finanțatoare ale deficitului în lipsa asistenței financiare din exterior, suspendată pentru neonorarea de angajamente pe calea reformelor.
Foarte probabila majorare a deficitului bugetar poate duce la majorări de taxe şi impozite, precum şi la optimizări bugetare, spune directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupuşor:
„Viitoarea guvernare cu siguranță va trebui să implementeze acele măsuri nepopulare pentru a compensa acele măsuri expansioniste electorale. Aceasta va fi sarcina dificilă a viitorului Guvern, care oricum va fi format, cred că e o chestiune de timp. Însă trebuie să ținem cont că neforțarea Guvernului alimentează incertitudinea, iar perpetuarea acestei incertitudini poate duce, nu m-aş mira, în 2020 la stagnare sau chiar recesiune economică, dacă situația politică va rămâne la fel de incertă.”
O presiune suplimentară asupra bugetului vor avea măsurile sociale aprobate în martie de Guvern printr-o controversată asumarea de răspundere în faţa unui Parlament practic inexistent. Cu două zile înainte ca mandatele deputaţilor să fie validate, executivul a aprobat prin asumare de răspundere mai multe legi, inclusiv indexarea aproape dublă a pensiilor şi ajutoare pascale de 600 de lei pentru pensionari, amintește expertul Alexandru Fala.
„Ar putea afecta negativ finanțele publice. Or în primul trimestru noi deja observăm aceste probleme.”
Contrar riscurilor lesne de anticipat, Guvernul în exercițiu a aprobat miercuri noi măsuri cu impact economic. A decis să compenseze și angajaților din sectorul privat, nu doar celor din sectorul public, o jumătate din suma creditelor luate prin programul ipotecar „Prima Casă” şi să urgenteze pornirea programului „Drumuri bune pentru Moldova 2”, pentru care avea bugetați anul acesta 2,7 miliarde lei.
Executivul a mai decis să majoreze costurile de construcție a complexului Chișinău Arena cu încă 1,5 milioane de euro. Această decizie ar putea fi însă contestată la Curtea Constituțională, a anunțat deputatul Blocului ACUM Sergiu Litvinenco, invocând limitele impuse de mandatul încetat al Guvernului care nu are voie să opereze majorări de cheltuieli bugetare.
Reforma salarizării în sectorul public promovată anul trecut de Guvern a adus rezultate impresionante, spun economiștii de la Expert-Grup. Veniturile populației au crescut cu 10 la sută, cel mai înalt indicator în ultimul deceniu. Numai că aceste majorări trebuie privite circumspect, spune expertul Iurie Morcotîlo.
„O astfel de creștere a salariilor nu este sustenabilă dacă nu avem o creștere economică. Dacă avem o creștere economică de 3-4 la sută şi a salariilor – de 10 la sută, evident că este o discrepanță şi nu poate fi o creștere durabilă de salarii.”
Cei mai buni indicatori în ultimii zece ani se înregistrează şi pe piaţa muncii. Rata de ocupare pe piaţa muncii a crescut, iar şomajul a scăzut. Această performanță s-a datorat însă angajării informale care a atins ponderea de 38 la sută, cea mai mare valoare din ultimele două decenii, spune Morcotîlo.
„Ocuparea informală creşte constant în ultimii trei ani şi trebuie să ne întrebăm ce se întâmplă cu economia”.
Îndărătul rapoartelor stau faptele. O dovadă relevantă o furnizează grila prețurilor. Referitor la majorarea cu 25 la sută a prețurilor la legume şi cu 30 la sută – la cartofi, experții spun că explicația ar fi reducerea producției cauzate de condițiile climaterice nefaste din anul trecut. Ei nu exclud însă că agenții economici au profitat de această situație şi au stabilit preţuri exagerate mult peste presiunea fireasca a economiei de piață.
