Deunăzi, la TVR Moldova, fostul premier Pavel Filip a făcut o mărturisire neaşteptată: „Dacă ar fi să vorbim despre greşeli, eu cred că atîta timp cît a fost la guvernare partidul nostru a avut o manieră mai agresivă de activitate… Cred că a fost o verticală a puterii nefirească pentru un partid de orientare democratică, o manieră de a conduce mai autoritară în interiorul partidului…”
Am lărgit ochii de uimire, stimaţi ascultători. Stau şi mă gîndesc: ceea ce spune acum Pavel Filip e un soi de regret? Dacă e regret, sper aşa să fie, ar trebui precizat că e foarte tardiv. Era bine dacă formula regretul acesta pe cînd coordona guvernarea împreună cu Vlad Plahotniuc. Şi dacă Plahotniuc nu pleca, mai spunea acum ceva Pavel Filip despre verticala puterii? Să fim serioşi!
Ce l-a împiedicat pe domnul Filip, în ipostaza sa de mare conducător, să aibă revelaţia asta mai devreme, să discute serios cu Vlad Plahotniuc şi să cureţe partidul de „manierele autoritare”? Atunci trebuia s-o facă. Acum regretele sale tardive nu ne sunt de nici un folos. Cuvinte lipsite de orice relevanţă.
Apropo, Pavel Filip ştie că PD-ul îi băga în sperieţi pe mulţi cetăţeni şi pe mulţi oponenţi politici? A auzit Pavel Filip despre tot felul de scheme economice dubioase în urma cărora aveau de suferit nişte oameni de afaceri oneşti, fără pile? Despre monopolul la exportul miezului de nucă a auzit ceva fostul premier?
După comportamentul pe care l-a avut Partidul Democrat în ultimii ani, Pavel Filip şi coechipierii săi ar face mai bine să tacă. Nimeni nu are nevoie de regretele liderilor democraţi. Şi nici într-o metamorfoză spectaculoasă a PD-ului nu cred prea mulţi.
