La Chişinău, majoritatea parlamentară se pregăteşte de o şedinţă specială săptămâna aceasta ca să decidă cum se pot închide magazinele duty-free ale lui Ilan Șor, despre care unii din arcul guvernamental spun că ar face contrabandă. Executivul a fost sfătuit de o comisie din parlament să aibă răbdare până ce magazinelor le expiră licența, căci altfel statul va fi dat în judecată și poate pierde, dar tot nu pare dispus să aștepte.
Guvernul socoteşte că activitatea magazinele duty free, pe care vechea putere democrată l-a lăsat pe Ilan Şor, deţinător al unor magazine similare la ieşirea din ţară, să le deschidă şi la intrare ar fi o „anomalie” atât de dăunătoare din punct de vedere economic, încât merită să fie imediat înlăturată. Ca să se ferească, totuşi, de eventuale litigii, propunerea guvernului e nu să închidă imediat magazinele, ci ca acestea să fie lipsite de facilităţi şi nu la toate produsele, ci doar la comerţul cu ţigări şi alcool.
Iniţial, executivul a propus anularea din august, apoi - măcar din septembrie, iar acum s-ar mulţumi şi cu 1 ianuarie 2020, lăsând operatorului o perioadă la dispoziţie să-şi epuizeze stocurile. În comisia economică a parlamentului, părerile despre măsurile ce ar trebui să fie luate în raport cu aceste magazine sunt însă mai prudente, iar motivele ne-au fost explicate de Igor Munteanu, preşedintele acestei comisii:
„În cadrul comisiei economie, buget şi finanţe, noi am spus că acest lucru va afecta termenii de funcţionare a licenţelor şi asta înseamnă că noi ne-am putea trezi cu litigii internaţionale. Înainte de 2022 nu poţi face asta. Guvernul a insistat şi de aceea am dat acel aviz, pentru că noi nu putem distruge o licenţă decât în cazul în care mergem sigur, 99 %, că vom suporta pierderile în cazul unor procese internaţionale. Noi am pierdut deja pe duty-free două procese, iar asta înseamnă milioane de dolari plătiţi pentru că am afectat termenele unui contract.”
Decizia comisiei lui Munteanu de a trimite în dezbaterea în plen o redacţie a legii care să lase magazinele lui Şor să vândă încă o vreme alcool şi ţigări în condiţii facilitare, mai exact până la expirarea licenţei operatorului, adică până în 2022, a generat mai multe replici acuzatoare între diferiţi exponenţi ai coaliţiei guvernamentale, iar acestea au creat o senzaţie de obscuritate şi de neîncredere în acţiunile autorităţilor.
Senzaţie de obscuritate şi de neîncredere în acţiunile autorităţilor...
Confuzia rezultă mai ales din faptul că, după ce guvernul a tot raportat, inclusiv FMI-ului, rezolvarea problemei legate de această afacere a deputatului fugar Ilan Şor pe care cei din executiv o asociază cu contrabanda, parlamentul abia urmează să se întrunească pentru a adopta definitiv anularea facilităţilor.
Sergiu Litvinenco, un alt preşedinte de comisie parlamentară, cea juridică, ne-a explicat de ce a apărut nevoia acestei reveniri în plen la tema magazinelor lui Şor:
„A fost decizia comisiei, în şedinţa parlamentului am propus un amendament, neacceptând soluția propusă de comisie şi am propus ca aceste facilităţi să fie anulate din 1 ianuarie 2020. Doar că, ulterior, în timpul procesului de semnare, am constata că, în baza unor hotărâri ale Curţii Constituţionale, nici un amendament care afectează cuantumul acumulărilor la bugetul de stat, nu poate fi acceptat fără avizul guvernului. Prin urmare, guvernul a dat aviz, iar noi săptămâna aceasta ne vom întruni şi vom vota amendamentul.”
Câteva magazine duty free ce funcţionau în regim similar în regiunea transnistreană au fost închise de noua guvernare fără mari dificultăţi, după ce din rulaje s-a constatat că erau folosite pentru importuri ilicite de ţigarete. Alte 12 magazine de acest fel, de la ieşirea din ţară, deputatul a reuşit să le vândă unui bulgar, înainte de schimbarea puterii şi înainte de a se vedea nevoit să părăsească R. Moldova.
Problema ţine în mod direct de prerogativele guvernului...
Despre magazinele lui Şor la intrarea în ţară, unii analişti cred că atunci când insistă pe anularea rapidă a facilităţilor pentru ele, executivul ar trebui să demonstreze mai întâi dauna lor, de exemplu să probeze că acestea ar face concurenţă neloială comerţului legal intern de alcool şi tutun, sau, în particular, să prezinte dovezi că produsele alcoolice comercializate în acest regim ajung la întreprinderile HoReCA, prin contrabandă. În caz contrar, demersul guvernului nu pare prea convingător, mai ales pentru cei care s-au folosit de beneficiile oferite de aceste unităţi comerciale. Totuşi, arată experţii, problema ţine în mod direct de prerogativele guvernului. Prin urmare, spun aceşti experţi, nu parlamentul, ci executivul ar trebui lăsat să aibă ultimul cuvânt într-o astfel de discuţie.
