În preajma zilei naţionale, care se sărbătoreşte pe data de 3 octombrie, guvernul german a dat publicităţii raportul anual în care se prezintă şi se analizează procesul de apropiere a landurilor răsăritene de cele occidentale. Raportul pe anul 2019 („Jahresbericht der Bundesregierung zum Stand der deutschen Einheit 2019”) prezintă situaţia generală din est. În centrul raportului se află situaţia economică, politică, socială şi culturală din noile landuri la 30 de ani de la dispariţia Zidului din Berlin.
Raportul insistă, bineînţeles, asupra succeselor înregistrate. În acelaşi timp prezintă şi problemele nedepăşite şi nerezolvate. Mai ales cele care sînt tematizate în est şi resimţite acolo ca forme evidente ale decalajului economic şi social. Faptul că o parte însemnată a electoratului est-german preferă în ultimii ani să voteze cu naţionaliştii autoritari din partidul anti-sistem „Alternativa pentru Germania” (AfD) este un fenomen îngrijorător şi constituie mai mult decît o simplă reacţie de protest.
În dezbaterile din Bundestag, declanşate după prezentarea Raportului, partidele de opoziţie au deplîns tocmai evidenţa decalajului între cele două părţi ale Germaniei. Dacă procesul apropierii va continua în ritmul actual, a spus un deputat, acesta o să dureze cîteva decenii pînă ce se va ajunge la o armonizare perfectă. În mass-media germană s-a comentat faptul că funcţiile superioare în est sînt ocupate numai de persoane venite din vest. Nici o universitate din est nu este condusă de un rector născut în partea răsăriteană. Aceeaşi situaţie este şi în justiţie, unde nici un judecător superior nu vine din răsărit. Din 120 de înalţi funcţionari care activează în diferitele ministere răsăritene, doar 3 sînt din est.
Mai multe, aflați AICI.
