Suntem în săptămâna mondială a Educației Media. Da, educația media de care, probabil are nevoie fiecare indiferent de statutul social sau vârstă, dacă e să ne conducem după abundența știrilor false, mai ales pe rețele sociale și mai ales în plină campanie electorală. Știu consumatorii de știri să înțeleagă falsul din materiale, să citească printre rânduri sau să înțeleagă starea de lucru reală, bazată pe fapte? Discutăm la acest subiect cu Mariana Tabuncic, coordonatoare de programe în cadrul Centrului pentru Jurnalism Independent din Moldova.
Mariana Tabuncic: „Educația pentru media înseamnă să analizăm critic o informație, iar a analiza critic înseamnă să ne punem întrebări și să punem întrebări. Într-o societate digitalizată în care trăim nu este suficient să cunoaștem doar cum se folosește un telefon mobil sau cum să ascultăm o știre de la televizor, de la radio, să o citim, important este să încercăm să discernem această informație, să o trecem prin filtrul personal și educația media probabil începe de la fiecare dintre noi și începe de la capacitatea noastră de a ne adresa întrebări și de a nu lăsa să facă acest lucru alții în locul nostru.”
Europa Liberă: Atunci când spunem despre educație media, cine-i grupul țintă?
A analiza critic înseamnă să ne punem întrebări și să punem întrebări...
Mariana Tabuncic: „Probabil, grupul țintă suntem noi, toți cetățenii Republicii Moldova, pentru că noi toți avem nevoie de educație media. În cadrul Centrului pentru Jurnalism Independent grupul țintă, în primul rând, sunt profesorii care devin mesagerii educației media în teritoriu, adică ei ajung în sălile de clasă și în urma cunoștințelor pe care le acumulează la instruirile noastre de educație media, ei ajung să împărtășească aceste cunoștințe elevilor. Deci, dacă ar fi să însumăm, atunci avem două grupuri țintă – profesorii și elevii la care ajunge această informație despre educația media.”
Europa Liberă: Și bănuiesc că sperați că atunci când merg elevii acasă, să facă educație media cu părinții lor în fața televizorului?
Mariana Tabuncic: „Exact! Avem situații de acest gen, când elevii ajung în sânul familiei și încep să le povestească părinților care post de televiziune ar fi mai credibil, cărui ziar merită să-i fie acordată o atenție mai mare. Deci, un alt grup țintă, cum ați remarcat pe bună dreptate, sunt părinții, sunt buneii și în felul acesta se creează un lanț și ajungem la educația media, de fapt, la întreaga societate. De fapt, s-a întâmplat totul în anul 2014, când am organizat prima lecție de educație media, în următorii doi ani au fost în jur de 70 de lecții de educație media organizate în mai multe școli din Republica Moldova. Am organizat și tabere de educație media „Filtrează informația”, am avut și hecatoane pe tema educației media, dar pentru că ne-am dorit mai mult, și este normal să-ți dorești mai mult, și s-a întâmplat asta pentru că am văzut entuziasm în rândul elevilor și al profesorilor, am decis că această disciplină trebuie să ajungă și pe băncile elevilor. Tocmai de aceea, începând cu anul 2017-2018 am introdus disciplina Educație pentru media la treapta primară, evident, cu suportul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.
Am decis că această disciplină trebuie să ajungă și pe băncile elevilor...
Un an mai târziu, în 2018-2019, disciplina a ajuns și la treapta gimnazială, iar în acest an, în premieră, disciplina a ajuns și la treapta de liceu, după ce în luna august am reușit să obținem undă verde de la Ministerul Educației, care a aprobat curriculumul pentru treapta liceală. În acest mod reușim să acoperim toate cele trei trepte de învățământ și asta este foarte important, pentru că la fiecare etapă nivelul de competență și de informație pe care o primește elevul este diferit, iar scopul nostru este ca în momentul în care elevii vor păși în lumea mare, să zicem după ce vor finaliza liceul, să reușească să aibă suficiente abilități și capacități pentru a discerne între o informație falsă și una adevărată, să poată să aibă un spirit critic foarte bine dezvoltat.”
Europa Liberă: Câți profesori, școli, elevi ați reușit să recrutați până azi?
Mariana Tabuncic: „În acest an vorbim despre un număr de 34 de învățători de la treapta primară, care educă peste o mie de elevi, la treapta gimnazială avem 35 de profesori, care predau unui număr de peste 1300 de elevi, iar la treapta liceală numărul lor este un pic mai mic, având în vedere că abia la început de an am reușit să organizăm două instruiri pentru profesorii care predau la treapta liceală și astfel educația media este predată de nouă profesori pentru aproximativ 200 de elevi. Dacă ar fi să facem un sumar al acestor cifre, atunci avem în jur de trei mii de elevi care fac educație media în acest an și 78 de profesori. Ideea este că pas cu pas, picătură cu picătură încercăm să majorăm numărul profesorilor care predau educația media și să nu lăsăm mâinile în jos. Noi suntem impresionați de entuziasmul de care dau dovadă și, de fapt, ei sunt aliații noștri în teritoriu, adică profesorii care reușesc să transmită aceste cunoștințe și, respectiv, să impresioneze și elevii care decid singuri să-și aleagă disciplina opțională Educație pentru media.”
Europa Liberă: Îmi amintesc acum de anunțul de acum câteva luni a Facebook-ului, care a închis pagini false pe Instagram și pe rețele sociale cum este Facebook-ul. Îmi amintesc de proiectul TROLLES – fac aici o paranteză, un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent – menit să deconspire conturile false pe Facebook, care la un moment dat spuneau că nu mai pot face față mai ales în campaniile electorale la câtă informație falsă este pe rețele. Și mă întreb dacă este suficient oare doar opțional predarea educației media.
Mariana Tabuncic: „Deja acest lucru ni-l solicită, dacă putem spune așa, profesorii, pentru că ei au înțeles care este impactul acestei instruiri și de fiecare dată atunci când vin la cursurile noastre sau în momentul în care noi interacționăm cu ei ne spun că ar fi bine ca această disciplină să fie inclusă în programul de studiu. În același timp, ne dăm foarte bine seama că elevii sunt destul de încărcați cu obiectele de bază care sunt în curriculumul școlar, nu am vrea să insistăm pe acest aspect, vrem să lăsăm lucrurile ca să decurgă într-un fel natural, de la sine și, evident, dacă va fi solicitare, noi vom depune tot efortul pentru ca disciplina să devină una obligatorie.”
Europa Liberă: Există vreun studiu, vorbind acum despre impact, care să arate cât de grave sunt efectele jurnalismului practicat cu rea-voință?
Mariana Tabuncic: „Înainte de a introduce disciplina opțională Educația pentru media, Centrul pentru Jurnalism Independent a realizat un studiu și a relevat că în Republica Moldova într-adevăr există o serie de probleme la acest capitol, chiar dacă tinerii noștri sunt destul de digitalizați, cum spuneam la început, acest lucru nu este suficient. De multe ori ei nu reușesc să discearnă și să perceapă mesajul critic care este difuzat la televizor sau în presă, nu cunosc care sunt pericolele care vin din spațiul virtual. Noi încercăm să le vorbim că spațiul virtual este un spațiu public și, respectiv, în momentul în care îți plasezi o fotografie care nu corespunde cu modul tău de a fi, această fotografie îți va putea aduce prejudicii foarte mari pe viitor. Și tocmai de aceea, în cadrul lecțiilor de educație media, module speciale din acest curs se referă anume la comportamentul în spațiul virtual și la riscurile pe care le impune mediul virtual. Este important ca omul să fie informat, pentru că doar un om informat este un om puternic.”
Europa Liberă: Și spre final, pentru că Centrul pentru Jurnalism Independent nu se axează doar pe educația media, sunteți foarte activi și în campania electorală, și în monitorizarea felului în care mass-media își face meseria – onest sau nu –, observați vreo schimbare în percepția cetățeanului în ultimii ani a modului de a înțelege, de a simți falsul din știri, a citi printre rânduri știrile de la televizor, radio sau lucrurile bat pasul pe loc?
Mariana Tabuncic: „Părinții și profesorii înțeleg deja tot mai bine că ceea ce se arată la televizor nu este purul adevăr, că trebuie să discearnă, trebuie să analizeze, trebuie să gândească critic și doar în momentul în care noi ne vom adresa întrebări și, respectiv, părinții de asemenea își vor adresa întrebări, noi nu vom deveni doar niște simpli consumatori de informație și nu vom deveni captivii poveștilor care ni se spun zi de zi la televizor. Studiile pe care le realizăm, monitorizările pe care le facem demonstrează că lucrurile nu pot fi schimbate nici într-o zi și nici în două. Important este să avem continuitate în acest demers al nostru, să existe dorință de a schimba lucrurile și doar în acest mod vom reuși să avem o societate informată, care știe să perceapă mesajul care vine din spațiul public.”
