Trei ani cu Dodon la cârmă (VIDEO)

Acum trei ani, în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 13 noiembrie 2016, Igor Dodon a învins-o pe Maia Sandu cu o diferență de cinci puncte procentuale. Mandatul lui de șef de stat expiră în toamna anului 2020. Cum au fost acești trei ani de când el a ajuns la cârma țării? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

Așadar, se împlinesc trei ani de când Igor Dodon a fost ales președinte al Republicii Moldova. El a fost votat direct de popor, după ce Curtea Constituțională a anulat procedura de alegere a președintelui de către Parlament. Igor Dodon susține că a reușit să facă multe lucruri de când a devenit președinte. Dar ce cred alegătorii despre activitatea lui? La aceasta și la alte întrebări răspund oamenii întâlniți ocazional la piața din Călărași, raionul de baștină al șefului statului.

– „Cam aproape nimic parcă eu nu cunosc. Poate a și făcut ceva...”

Europa Liberă: Dar vă amintiți ce a promis el în 2016, atunci când a cerut sprijinul cetățenilor?

– „Că au să ridice salariile, au să ridice pensiile, au să remonteze drumurile, că are să găsească miliardul care s-a furat, multe, multe a promis și iaca amuși se împlinește și o să fie alt președinte și n-o mai găsit, nici miliardul nu se întoarce, nici acestea nu-s făcute nimic. Nu știu când o să le mai facă și ce-o să facă.”

Europa Liberă: A rămas președintele socialiștilor sau a ajuns președintele tuturor cetățenilor?

– „Cam președintele socialiștilor a rămas, nu se prea uită la toți cetățenii, se uită partid la partid acolo. Dacă ține cu dânsul, îi al lui, dacă nu ține, nu-i al lui.”

Europa Liberă: A mai promis să rezolve problema transnistreană. Credeți că are șanse de izbândă?

– „Nu! Câți președinți au fost și n-au rezolvat-o și el cu toate că ține cu Rusia mai mult și tot nici el n-are s-o rezolve. N-are să fie rezolvată.”

Europa Liberă: De ce credeți că el ține cu Rusia mai mult?

– „Când și-l vezi, el e plecat la Rusia, el îi cu Putin, de atâta noi credem că ține cu Rusia. Și el și-a deschis ca el să-și poată da producția lui pe care el o produce în Sadova, că are vinzavod (fabrică de vinuri), are livezi; producția lui o dă, dar a omului producție stă toată și putrezește și se sfărâmă pe deal. Și nici n-are tragere de inimă să lucreze mai departe lumea. Dacă anul ista n-a dat nicăieri producția, la anul cum să mai lucreze el pământul acela?”

Europa Liberă: Dacă ar fi acum aici, la piața din Călărași, ce i-ați spune președintelui Igor Dodon?

– „I-am spune „mulțumesc” că a promis și nimic nu face. În ghilimele mulțumescul ista ar fi. De atâta ei se mențin la putere, să aibă scaun moale și bani în buzunar și să nu aibă nevoie de lume.”

Europa Liberă: Dar Dvs. ce șef de stat v-ați dori? Cum să fie acea persoană care să cucerească încrederea Dvs.?

– „Cinstit și onest să fie și să țină cu omul de rând, muncitor.”

Europa Liberă: În cine aveți încrederea asta?

– „Chiar în nimeni.”

Europa Liberă: Cine sunt politicienii în care aveți încredere azi?

– „Nu prea știm cui să-i credem.”

Europa Liberă: Se împlinesc trei ani de când Igor Dodon a fost ales președinte de țară.

– „Nu, nu, nu! Sigur că Dodon nu, nici vorbă!”

Europa Liberă: Dar ce a reușit el să facă în acești trei ani?

– „Nu știu. El mai mult cu Rusia acolo, are încredere în Rusia, dar noi tindem poate spre Europa, că dacă o să avem vecini de treabă, hai și noi să fim de treabă, că o să ne fie rușine atunci.”

Europa Liberă: Moldova e o țară săracă?

– „Nu, eu cred că nu-i săracă. Pur și simplu, nu-i loc de lucru. Nu este loc de lucru!”

Europa Liberă: De cine depinde schimbarea?

– „De politicieni depinde, de politicieni. Ei trebuie să conducă, că omul de rând, da... îndeplinește ceea ce i se spune. Lui moș Ion i-a spus așa, face așa, dar acolo, sus, cam greu. Noi îndeplinim ceea ce ne spune, noi ne ținem de lege.”

Europa Liberă: Moldovenii vor un tătucă din ăștia care...

– „Nu, nu, nu...”

Europa Liberă: ...să fie cu bâta în mână, să conducă țara?

– „Nu, sigur! Ei, cei care vor cu bâta deja pleacă...”

Europa Liberă: Ce șef de stat își doresc moldovenii?

– „Unul corect, cum îi în România. Știți, iaca neamțul... Mie mi se pare că el îi inteligent, îi corect.”

Europa Liberă: Klaus Iohannis?

– „Da, Iohannis! Iată așa unul...”

Europa Liberă: Dar dacă ați fi Dvs. în fruntea Republicii Moldova, ați putea să schimbați situația, ați rezolva mai ușor problemele?

– „Nu, n-aș putea, pentru că eu tot mă trag din ceea ce a rămas de la sapă, de acolo.”

Europa Liberă: Și rămâneți optimistă sau pesimistă?

– „Pesimistă, dar eu nu aștept să-mi dea Dodon ori să-mi dea Plahotniuc.”

– „Țara se fură, țara-i furată! De sus, de acolo, toți îs fugiți, care-au furat îs fugari. Șor, Plahotniuc, Dodon, toți la un loc ei acolo joacă.”

Europa Liberă: Igor Dodon are trei ani de când a fost ales președinte.

– „Dar nimic n-a făcut el pentru țară, nimic. Pentru dânsul o făcut toate celea, a luat toată Sadova, toată Sadova îi de dânsul luată.”

Europa Liberă: Și ce face cu dânsa?

– „Face bogăție, ce face...”

Europa Liberă: Dar țineți minte cum a câștigat el mandatul, pentru ce l-au votat?

– „Cu bani, cu sumcile cu bani a câștigat el mandatul. Și Plahotniuc tot cu sumcile cu bani. Ei așa, de bunăvoie, de credință n-au câștigat. Și din ce-au promis n-au făcut nimic. Nici miliardul, când o început de miliard, ei au fugit peste hotare și trăiesc acolo bine, că au case, au bogății, au bani la bancă.”

Europa Liberă: Dacă ar veni astăzi Igor Dodon la piața din Călărași, ce i-ați spune?

– „Noi nici n-avem să vorbim cu dânsul că piața-i dezastru, orașu-i dezastru și piața. Dvs. vedeți ce piață avem? Noi nu avem o toaletă unde să ne ducem ca femei și să fie curat, îi dezastru peste tot.”

Europa Liberă: Cum trebuie să fie stăpânul Republicii Moldova ca cetățenii să aibă încredere?

– „Cinstit, cinstit trebuie să fie, să pună bani tot timpul aici, să trăiască poporul în frumusață, da’ nu la dânșii să pună banii, da’ aici, că noi trăim 50 de ani, 60 de ani și murim, da’ n-am văzut frumusață. Înainte bătrânii mai frumos trăiau decât noi amu. Iaca intrați pe poarta asta și vedeți piața noastră cum îi.”

Europa Liberă: Și Dvs. cum vedeți viitorul Călărașilor, Republicii Moldova?

– „Nu vedem nimic. Da’ de la cine să vedem, dacă care se aleg tot așa îs?”

Europa Liberă: Dar cum ați vrea să fie țara?

– „Frumoasă ca în Europa. Frumos, curățenie, să nu venim să ne plouă aici. Iaca, uitați-vă, ședem în ploaie, în murdărie, vântul bate și totu-i pe producția asta pe care o vindem. Ce așa trebuie să fie?”

Europa Liberă: Dar știți că Igor Dodon a promis relații bune și cu Rusia, și cu Vestul, și cu Estul, și cu Europa?

– „El cu Putin numai are relații bune, că acolo el se vede că are tot, o bucățică de aur acolo are, el acolo trimite tot. Iaca, noi dacă producem, noi nu avem unde să dăm producția.”

Europa Liberă: Dar Dvs. pe ce cale vreți să meargă Moldova?

– „Europeană! Să fie curat, să avem de toate celea, să fie bani. Bătrânii vin și cer să le dăm de mâncare.”

Europa Liberă: Cine poate duce Moldova pe calea integrării europene?

– „Nu știu, în Moldova aici nu-i așa om, doar să vină unul din Europa, unul străin. Aici la noi nu-i, aici ca și când îi virusul acela de gripă, unul de la altul se îmbolnăvesc. Niciunul nu-i sănătos la cap să spună: „Măi, stai, oprește-te, ne ajunge, că de-amu trebuie și pentru oameni să facem ceva”. Ei vin la conducere și promit. Amu ei se bat...”

Europa Liberă: La anul pentru cine o să vă dați votul ca să ajungă președintele țării?

– „D-apoi trebuie să ne gândim pe cine o să propunem, din Europa numai să vină unul să conducă Moldova.”

– „Nu se vede nimic bun.”

Europa Liberă: Cine descurcă ițele acestea?

– „Nu poate nimeni. Banul ista i-a stricat pe toți.”

Europa Liberă: Dvs. azi în cine aveți încredere?

– „Într-acel de sus, mătincă. Știi cu care? Din partea de răsărit mai bine, că de acolo-i mai bine.”

– „L-aș trimite pe tov. Dodon să se ducă la Siberia acolo, în Novokuznețk, în Kemerovo, Novosibirsk să vadă cum moldovenii noștri îs îngropați acolo și pe urmă să pună punct – cu cine noi vrem. Noi vrem cu o țară european, vrem să fim și noi mai dezvoltați, că rușii au făcut război în Transnistria, au făcut război în Gruzia, peste tot locul ei numai războaie fac. Și aș vrea să susțin care-s cu Europa. Am în vedere care nu trag înspre Rusia, dar înspre Europa.”

Europa Liberă: În cine aveți încredere astăzi?

– „Eu aștept procurorul general să se schimbe. Și dacă o să fie un procuror general independent, o să se schimbe ceva. Trebuie să pună mafia la punct și o să mergem într-un curs european, dar mai sunt încă „puii” lui Plahotniuc, sunt mulți la care eu nu pot să le spun pe nume, dar sunt și în Călărași, sunt. Dar trebuie, am spus, procuror general și o să-i pună la punct.”

Europa Liberă: În timpul apropiat ar urma să-l aleagă.

– „Dar Dodon îi obligat să iscălească oricare va fi candidatul.”

Europa Liberă: Igor Dodon are trei ani de când a fost ales președinte prin votul direct al cetățenilor.

– „Și n-a făcut nimic. El duce secretele în Rusia, toate secretele noastre le duce la Putin. Cine nu vede?”

– „Da’ Plahotniuc unde le duce?

– „Da’ Plahotniuc îi fugar. De ce nici în ziua de azi nu-l prinde?”

– „Dar el îi cu Europa, dar de ce așa de tare îl batjocorești pe Dodon?”

– „D-apoi el l-a ajutat pe Dodon să fie prezident. Vrei să spui că Plahotniuc o făcut ceva bine pentru popor?”

Europa Liberă: Astăzi, cine-i stăpânul Republicii Moldova?

– „Da’ n-avem stăpân! N-avem! Ce Dodon îi stăpân? Nu știu viitorul stăpân, dacă noi vom deschide ochii la anul viitor, vom deschide ochii și vom vota un stăpân măcar cum îi Iohannis al României, să fie un stăpân, nu unul care se duce la Putin și-i pupă picioarele. Cine ne dă mai multe ajutoare – românii ori rușii? Românii ne dau, dar ei trag la Putin.”

Europa Liberă: Dacă ați fi Dvs. în fruntea Republicii Moldova, ce ați face ca lumea să fie mulțumită?

– „Eu îs patriot.”

Europa Liberă: Ce înseamnă să fii patriot azi în Moldova?

– „Să iubești limba, să iubești cultura, să iubești flagul (drapelul), nu cum Dodon s-a dus la Kazahstan și a pus numai oriolul (vulturul), dar crucea n-a pus-o. El nu iubește flagul nostru, el îl iubește pe al lui Putin.”

Europa Liberă: Cine e stăpânul Republicii Moldova astăzi?

– „Noi suntem stăpâni, oamenii, moldovenii, numai nu românii. Președintele țării. Cine poate să conducă? El trebuie să conducă.”

Europa Liberă: Iată se împlinesc trei ani de când Dodon a fost ales în fruntea țării. Ce a reușit el să facă în acești ani?

– „Ei, câte ceva a mai făcut el cu Rusia, cu emigranții iștia să se ducă, să vină. Pensia a promis de când s-o mărească... De-amu de două ori pe an a zis că o să mărească pensia, dacă va mări așa cu 5%, cinci lei la o sută...”

Europa Liberă: Ce poate să facă un șef de stat în Republica Moldova?

– „Singur nu poate să facă nimic, trebuie cu Parlamentul, cu Guvernul, cu lumea, dar unul singur... un pahar de vin singur nu poate să-l bea, trebuie să fie doi.”

Europa Liberă: Dar el încearcă și cu Executivul, și cu Legislativul să rezolve problemele.

– „Pridnestrovia (Transnistria) niciodată n-o să se unească înapoi cu Moldova. Ei s-au dus, de-amu-i gata...”

Europa Liberă: Dar el s-a întâlnit de șase ori cu liderul de la Tiraspol.

– „El se întâlnește... Da, el vrea să facă să fie bine și acolo, și aici, dar... La noi să fi fost deodată când cu Snegur Unirea cu România, avea să fie Prindnestrovia și până în ziua de azi cu Moldova, dar așa...”

Europa Liberă: Ce ar trebui să facă un președinte în țară? Cu ce ar trebui să se ocupe?

– „Un președinte bun, fără un Parlament bun, nu face nimic. Dacă președintele zice da, iar Parlamentul zice nu, trebuie să fie și unul, și altul împreună.”

Europa Liberă: Igor Dodon a rămas liderul doar al socialiștilor, chiar dacă se consideră lider informal, sau a reușit pentru toți cetățenii să ajungă președinte?

– „Deocamdată-i numai al socialiștilor. Eu pur și simplu îi moale la caracter. Cum am spus, fiecare are interesul lui propriu, că au mai fost cazuri, țin minte, se contrazicea el cu Maia Sandu: „Eu am trei copii, dar tu cei ai?”. Iaca lucrul acesta a fost cel mai urât pe care l-a rostit el atunci. N-a fost plăcut și dacă omul nu-l stimează pe altul ca om (n-are importanță cine e el), apoi atunci el tot nu merită să fie stimat.”

Europa Liberă: Dacă ar veni să vă mai ceară o dată votul, Dvs. i l-ați da?

– „După rezultate, nu.”

* * *

Opiniile oamenilor de la Călărași, întrebați ce cred despre activitatea lui Igor Dodon după trei ani de când a fost ales președinte. Amintim că Maia Sandu și Igor Dodon au fost adversari la alegerile prezidențiale din 2016. În cadrul dezbaterilor electorale de atunci, cei doi au fost destul de duri în declarații. Spre exemplu, Maia Sandu îi promitea lui Igor Dodon pușcăria, iar acesta, la rândul său, o ataca pe subiecte personale, legate de faptul că aceasta nu este căsătorită și nu are copii. La trei ani distanță, ambii se regăsesc în actul guvernării. Recent, șeful statului a acordat un interviu Europei Libere.

Europa Liberă: În acești trei ani despre Igor Dodon se vorbesc multe: că este un politician abil, că este un adevărat om de stat, dar există și voci care spun că Igor Dodon este trădător. Iată acest contrast izbitor despre ce vorbește?

Igor Dodon: „Așa-i soarta oamenilor politici. Sunt cei care sunt de acord, sunt alții care nu sunt de acord, important că în mare parte - în opinia mea și în opinia, dacă să luăm în sondaje, din ceea ce măsurăm noi - sunt mai multe plusuri, adică mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova sunt mulțumiți de mandatul președintelui actual și eu cred că lucrul acesta este bine.”

Europa Liberă: Ce poate și ce vrea un președinte într-o țară ca Republica Moldova, unde regimul rămâne a fi parlamentar?

Igor Dodon: „Nu-mi place cuvântul regim.”

Europa Liberă: Sistemul.

Igor Dodon: „Eu nu-s sigur că în Republica Moldova este un sistem parlamentar. Eu cred că este un sistem semi-parlamentar/semi-prezidențial, pentru că reforma care a fost în anul 2001, aceea constituțională, când au scos unele atribuții de la președintele țării și le-au dat Parlamentului, fiindcă au ajuns la concluzia că mai bine președintele să fie ales în Parlament și apoi s-a întors votul cetățenilor, aici ceva s-a pierdut pe drum, de aceea, dacă președintele ar fi ales de Parlament, evident că ar fi parlamentar.”

Europa Liberă: Ar rămâne sistem parlamentar.

Igor Dodon: „Dar aici președintele este un conducător de stat ales prin votul direct al poporului și evident că are și mandatul poporului pentru a veni cu idei, a veni cu propuneri, a veni cu inițiativă, care unora nu le place nici în Parlament, nici în Guvern, nici în cel precedent, nici în acesta. Dar ce să le fac? Dacă se așteptau că va fi un președinte, unii anterior, poate și din actualii parteneri, că va fi un președinte ascultător care stă în birou și atunci când îi dă microfonul – atunci el să vorbească, cu mine lucrul acesta nu merge. Sunt destul de activ și în politica internă, și în politica externă și acest lucru va fi și în continuare.”

Europa Liberă: Dar cât de ușor v-a fost să îndepliniți acest rol până în vara acestui an, atunci când societatea cunoaște bine că, dacă PD dorea, în cinci minute anunța că îl suspendă pe Igor Dodon din funcția de președinte?

Igor Dodon: „Suspenda. Dar nu și-a asumat riscul să meargă la impeachment.”

Europa Liberă: Da, dar de cinci ori v-a suspendat?...

Igor Dodon: „Care pe urmă a fost declarat că este ilegal și eu am avut dreptate în această perioadă când am spus că sunt anticonstituționale de către Partidul Democrat și, de fapt, confirmat și de Comisia de la Veneția. Eu cred că acești trei ani au fost deloc nu simpli. Dacă vorbim de politica internă, pot s-o divizez în două perioade: din 23 decembrie până pe 8 iunie și din 8 iunie până la moment – sunt perioade absolut diferite și ca abordări, și ca inițiative, și ca situație politică internă. Eu cred că această perioadă este mai bună și sperăm că ea va continua, dar vom vorbi altă dată.”

Europa Liberă: Credeți că are sens întrebarea, cine ar vrea să-și subordoneze Procuratura Generală după Vladimir Plahotniuc?

Igor Dodon: „Nu cred că cineva are șanse să-și subordoneze Procuratura Generală. Politicienii care au făcut această greșeală pe parcursul anilor au fost penalizați dur de către societate, de către timp, de aceea mesajul meu către cei care încearcă să facă acest lucru – să nu facă greșeli, să nu calce pe aceeași greblă, pentru că finalul va fi unul tragic. Eu nu doresc acest lucru. Eu vreau ca în Republica Moldova să funcționeze instituțiile democratice, vreau să fie pace, liniște, vreau să rămân în Republica Moldova după ce finalizez cariera mea politică, de aceea același mesaj vreau să-l dau și altora, care ar putea să încerce. Știți a ce-mi aduce aminte? Îmi aduce aminte de Plahotniuc, care schimba regulile jocului în timpul jocului. Dacă nu-i plăcea lui Plahotniuc ce se primește – schimba regulile. Păi ce se primește? Guvernul actual preia cele mai bune practici ale lui Plahotniuc? Dacă nu i-a plăcut candidatul care a câștigat concursul, ce facem? Anulăm concursul? Atunci cu ce este acest Guvern mai bun decât cel precedent?”

Europa Liberă: De ce nu se oprește exodul populației? De ce lumea continuă să plece? Și cum vă uitați Dvs. la această migrație?

Igor Dodon: „În luna iunie, după riscul pe care mi l-am asumat și eu, și colegii, a apărut o speranță la cetățenii Republicii Moldova și s-a stopat puțin exodul. Și era o anumită euforie. Și eu credeam că va merge mai bine. Oamenii sunt dezamăgiți, oamenii erau dezamăgiți pe timpul lui Plahotniuc că nu merg lucrurile și aveau așteptări foarte mari față de acest Guvern. Și atunci când eu vin cu unele critici, nu-s critici, să nu se supere cineva, eu spun lucrurilor pe nume și voi spune și în continuare lucrurilor pe nume, pentru că oamenii sunt dezamăgiți. Au trecut 3-4 luni, oamenii așteaptă rezultate și nu poți să dai vina tot timpul că celălalt îi vinovat sau celălalt, sau nu știu ce, sau situația îi grea, sau... Trebuie de apucat de lucru, trebuie de dat rezultate concrete. Eu asta îmi doresc. Și oamenii vor aprecia acest lucru.”

Europa Liberă: Cunoașteți numărul exact al celor plecați?

Igor Dodon: „Eu am solicitat informația exactă, care este exodul acum, dar, știți, e foarte dificil să-l determini exact.”

Europa Liberă: Este migrație sezonieră, unii pleacă, alții vin.

Igor Dodon: „Se duc, pleacă, da...”

Europa Liberă: Și nu se știe exact?

Igor Dodon: „Eu nu am cifra exactă. Dacă o s-o am, o s-o fac publică.”

Europa Liberă: Dar remitențele care vin din partea celor aflați peste hotare constituie un procent important în Produsul Intern Brut?

Igor Dodon: „Este un procent foarte important și eu cred că economia țării în mare parte se ține pe aceste remitențe.”

Europa Liberă: Aproape 20 la sută se pare că.

Igor Dodon: „Ca economist, consider că în mare parte consumul intern este motivat și-i alimentat anume din remitențe; dacă nu ar fi remitențele, bugetul de stat s-ar prăbuși. O spun destul de sincer. Remitențele sunt în scădere și vor fi în scădere, de aceea trebuie de găsit alte vehicule care ar propulsa economia. Și aceste vehicule pot fi găsite doar în domeniul sectorului real al economiei. Trebuie să vedem noi sectoare, trebuie să investim în turism. Este un sector pe care noi nici 5% acum nu îl valorificăm, dar nu este o politică a statului în această direcție. Agenții economici din sectorul real care vor să creeze locuri de muncă vor suport din partea statului. O politică clară cu forța de muncă, noi nu avem oameni. Eu am fost la Zona Economică Liberă din Bălți. Este un conducător acolo foarte bun, Ceban, chiar vreau să-l înaintez la o distincție de stat, sincer, și am văzut cum promovează interesele Republicii Moldova. Iaca așa un ministru ne trebuie, dna Valentina, dacă sincer, iaca așa un ministru nouă ne trebuie.”

Europa Liberă: Și credeți că dl Brînzan nu e bun ministru?

Igor Dodon: „Eu nu am spus în locul cui.”

Europa Liberă: Dar de ce diaspora votează altfel decât cei de acasă?

Igor Dodon: „Diaspora este diferită, este și în Vest, este și în Est. Trebuie să le dăm dreptul la vot tuturor, nu așa că, știți, am discutat de multe ori: acolo dăm 100 de secții de votare, dar dincoace – 10. Este dreptul lor, sunt cetățenii noștri și ei trebuie să fie activi.”

Europa Liberă: Ați spus că la Președinție ar exista un concept care ar oferi o autonomie puternică regiunii transnistrene. Maia Sandu, în calitate de șefă a Executivului, a spus că nu vede pe termen scurt identificarea unei soluții pentru problema transnistreană. Ce se va întâmpla în relația Chișinău-Tiraspol?

Igor Dodon: „Haideți să le luăm pe rând. În primul rând, întrevederea recentă cu dl Krasnoselski a fost una foarte bună. Noi am discutat destul de detaliat cum merge procesul implementării angajamentelor asumate în procesul-verbal „Berlin plus” din 2016 – 4 puncte în interesul Chișinăului, 4 puncte în interesul Tiraspolului; am remarcat împreună că avem dinamică pozitivă pe mai multe puncte; am specificat că trebuie să vedem cu telefonia, să ne mișcăm mai repede și poate în următoarele 2-3 luni punem punct la acest capitol. Două subiecte importante – libera circulație, care este foarte importantă pentru noi, am găsit unele proiecte care ar putea crea primele precedente ca cetățenii noștri de pe un mal și altul să meargă fără control, și este primul precedent, și este bine. Pentru mine este un obiectiv de bază, pentru perioada scurtă este unul din obiectivele de bază.”

Europa Liberă: Dar la Tiraspol mai există aceste liste cu persoane non grata?

Igor Dodon: „Nu, noi am convenit cu Tiraspolul, și aici aș vrea să aduc aprecieri înalte dlui Șova și insistenței d-lui, în calitate de vicepremier, că a pus piciorul în ușă și a spus: „Până când nu scoateți interdicțiile cu listele acestea, noi nu vom merge mai departe”. Și a fost puțin scandal, au sunat și lui Frattini, și la toți, și erau presiuni și pe intern, dar dl Șova a spus că nu și gata. Și am obținut, începând cu 18-19 septembrie nu mai sunt liste negre. Pentru orice vizită în partea stângă a Nistrului fără probleme poate să meargă fiecare. Chiar și eu vreau să merg poate într-o zi cu familia. Eu am văzut Cetatea Bender, mi-a arătat-o Krasnoselski, dar copiii mei nu au văzut-o, vreau să merg să le arăt Tighina.”

Europa Liberă: Problema bancară?

Igor Dodon: „Unul din subiectele pe care am vrut să-l menționez este subiectul conturilor bancare. Aici din nou sunt diferite aprecieri. Din partea celor de la Tiraspol spun că sunt doar 26 de întreprinderi, care au conturi bancare în băncile comerciale din Republica Moldova; statistica noastră arată 440 și ceva. Și pentru mine deodată s-a aprins, ca economist, s-a aprins becul roșu: stați puțin...”

Europa Liberă: Oficial – 26, neoficial – 400 și ceva.

Igor Dodon: „Ce se întâmplă? Pot să se găsească oameni deștepți, antreprenori să deschidă acolo o întreprindere, vin și fac aici o înregistrare temporară, provizorie, deschid cont bancar ca întreprindere din Transnistria, fac tranzacții pe malul drept al Nistrului, fără a achita impozitele. Asta-i evaziune fiscală. Am avut o ședință cu Banca Națională și cu reprezentanții Guvernului și am discutat aceste subiecte, așa că cu conturile bancare le-am spus: „Dar haideți să ne clarificăm cine sunt aceste peste 400 de întreprinderi, care nu sunt în evidența celor din stânga Nistrului, dar la noi sunt în evidență ca întreprinderi transnistrene”. Acesta-i un subiect, pentru că e vorba de evaziune; trebuie să vedem ce volum ei trec prin întreprinderile acestea. Acesta-i un subiect pe care ne clarificăm. Al doilea subiect important e ce facem cu transferul leilor, pentru că Republica Moldova procură, Chișinăul, Energocom procură energie electrică de la Cuciurgan, tranzacție directă, noi cumpărăm direct și evident că noi considerăm și-i corect că-i teritoriul Republicii Moldova și pe teritoriul Republicii Moldova putem să achităm doar în valută națională, în lei. Ei vor în dolari, e clar. Le-am spus: „Nu, nu, dolari nu putem să vă dăm, voi sunteți parte a Moldovei”. Și le dăm în lei. Anul trecut ei au obținut două miliarde de lei. Întrebarea e: ce fac cu acești două miliarde de lei? Eu le-am spus că sunt două soluții. Prima: cu acești două miliarde de lei, pentru că anterior ei ce făceau? Erau diferite scheme și converteau, trebuie să se clarifice aici organele – cum converteau ei banii ăștia și îi obțineau înapoi în dolari în Transnistria? Și ei spun: „Dar noi n-avem ce face cu leul”. – „Păi, introduceți leul la voi”. – „Nu, nu vrem”. -„Bine, atunci faceți altceva – răsplătiți-vă cu leii aceștia către Moldova-Gaz pentru gaz, că voi doar nu plătiți”.”

Europa Liberă: Bună idee!

Igor Dodon: „Lor nu le place. Zic: „Bine, în cazul acesta, noi putem să nu mai cumpărăm de la voi, dacă n-aveți ce face cu leii, cumpărăm de la ucraineni”. – „Nu, nu, nu”. Și iaca stăm în discuții acum, în primul rând, noi pe intern, nu vreau să vin cu prea multe detalii acum, dar lucrăm în această direcție.”

Europa Liberă: Până la urmă se va ajunge și la soluționarea politică?

Igor Dodon: „Nu. Noi nu suntem gata să discutăm acest subiect. Nici cu dl Krasnoselski nu suntem gata, formal, să discutăm, dar noi nu suntem gata la Chișinău. La Chișinău, chiar dacă președintele are un anumit concept, care a fost elaborat încă doi ani în urmă, trebuie să fie un consens între președinte, Parlament și Guvern. Mă bucur că în ultimul timp noi am reluat activitatea acelui mecanism de coordonare între trei instituții, adică la nivel de consilieri, Guvernul, Președinția, Parlamentul se întrunesc. Și este un lucru foarte bun. Acolo discutăm acum problemele curente, dar, cine știe, cu timpul poate vom ajunge și la alte subiecte.”

Europa Liberă: Dar conceptul Dvs. ce presupune?

Igor Dodon: „Întâi trebuie discutat în cadrul acestui mecanism de coordonare, pe urmă vedem, dacă găsim limbaj comun, mergem mai departe.”

* * *

Mandatul lui Igor Dodon expiră în toamna anului viitor, urmează încă un an, ultimul, care va fi probabil diferit de cei trei în care nu a reușit să efectueze vizite în România sau Ucraina, sugerează Angela Grămadă, președinta Asociației „Experți pentru securitate și afaceri mondiale” de la București, pe care am întrebat-o ce crede ea despre acești trei ani ai lui Igor Dodon la Președinție.

Angela Grămadă: „Au fost trei ani foarte aglomerați în evenimente politice, au fost ani destul de dificili în ceea ce privește situația social-economică din Republica Moldova și povara pe care o resimte locuitorul din această țară în sensul că nu a resimțit prea mult beneficiile, oportunitățile pe care a trebuit să le genereze pentru ei.”

Europa Liberă: Dacă împrospătăm memoria, oferta politică prezentată de Igor Dodon, atunci când a câștigat acest mandat a promis alegătorilor că se va baza pe câteva cuvinte-cheie precum statalitate, neutralitate, identitate moldovenească, economie puternică, dreptate socială, relații bune cu Federația Rusă, protejarea ortodoxiei. S-a ținut el de această ofertă?

Angela Grămadă: „Ei s-a ținut de această ofertă, dar într-un mod în care să-i genereze oportunități pentru propria carieră și pentru propria echipă, mai degrabă, decât pentru cetățenii Republicii Moldova, pentru că acele obiective pe care le-ați enumerat Dvs., eu nu consider că au fost realizate sau, cel puțin, nu au înregistrat acele succese pe care ni le-a promis dl președinte. Și aici mă refer la acele vizite numeroase pe care le-a efectuat în Federația Rusă pentru a se întâlni cu oficiali de cel mai înalt rang, negocierile în domeniul economic, negocierile în domeniul energetic. Și aici aș încuraja jurnaliștii de investigație din Republica Moldova să analizeze mai bine, să-și concentreze atenția anume pe oportunitățile care au fost negociate între agenții economici din Republica Moldova. Eu sunt cercetător și încerc de foarte multe ori să ascult ce spune societatea, ce spun oamenii și nu neapărat doar experții cu care mă pot întâlni la Chișinău în perioada interviurilor de cercetare, dar încerc să văd ce spune opinia publică și care sunt problemele cu care se confruntă antreprenorii din Republica Moldova. Și foarte multe voci mi-au sugerat că ar exista anumite beneficii pe care pot să le acceseze doar anumite persoane, anumiți antreprenori care se împacă bine cu anumite partide politice și aici nu este excepție nici Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Aici cred că este nevoie ca jurnaliștii de investigație să vadă cum sunt acordate acele servicii, autorizații.”

Europa Liberă: Exact. A promis revenirea produselor moldovenești pe piața rusă, dar mai făcea niște promisiuni cetățenilor, inclusiv restituirea miliardului furat și condamnarea celor vinovați. El știa foarte bine ce atribuții are, conform Constituției. Unii constituționaliști chiar spuneau că multe din aceste promisiuni ar fi fost populiste.

Angela Grămadă: „Ele au fost populiste și sunt în continuare populiste, pentru că din statutul său de șef al statului dl Igor Dodon nu poate să împingă prea multe politici publice sau să propună prea multe reforme. Da, într-adevăr, are câteva atribuții în acest sens; da, într-adevăr, și-a creat o echipă foarte bună, așa cum spune domnia sa de experți, pe care îi consultă pe diferite probleme; da, într-adevăr, el colaborează foarte bine cu PSRM, dar aici colaborarea cu PSRM, adică cu partidul care l-a promulgat în acest statut pe care îl are acum și l-a susținut în diferite etape ale carierei sale, denotă și faptul că președintele Igor Dodon în continuare are o capacitate de a pune presiune foarte mare pe deciziile din acest partid, ceea ce nu ar trebui să facă. Și aici revin și la anumite momente-cheie în care el a negociat, și nu neapărat în calitate de mediator, adică instituția președintelui în calitate de mediator, dar el, politicianul Igor Dodon și-a creat propriile sale oportunități pentru a rămâne în fruntea statului, pentru a coordona și pentru a controla anumite instituții publice, lucru pe care l-a cerut de mai multe ori de-a lungul celor trei ani de aflare în această funcție. Și aici trebuie să fim foarte atenți, astfel încât să facem diferența între Igor Dodon-președintele și atribuțiile sale constituționale și Igor Dodon, cel care încearcă să gestioneze și să controleze anumite procese politice, procese politice care generează oportunități doar pentru un număr foarte restrâns de persoane, ceea ce iarăși prejudiciază interesele naționale ale statului, respectiv interesele cetățenilor Republicii Moldova, pentru că nu poți să faci în calitate de președinte al țării declarații care să afecteze anumite categorii sociale poate cu care nu ești de acord că și-au exprimat anumite opinii în public.”

Europa Liberă: Despre acești trei ani la cârma Republicii Moldova se poate vorbi ca despre o prestație a lui Igor Dodon până și după regimul Plahotniuc? Și dacă nu cumva vrea și el să concentreze multă putere, așa precum o făcea dl Plahotniuc?

Angela Grămadă: „Eu cred că se poate vorbi despre Igor Dodon până și după, pentru că în primii doi ani și jumătate de aflare în funcția de șef al statului Igor Dodon și-a concentrat discursul public, toate eforturile sale politice să ne convingă că el este singura instituție publică legitimă din acest stat și a vorbit foarte mult despre faptul că Guvernul lui Pavel Filip sau alte instituții publice nu au legitimitate în fața cetățenilor, adică în fața societății, el fiind până atunci singurul politician care a fost ales prin sufragiu direct, universal, secret și care a obținut mai mult de 50 la sută din susținerea cetățenilor Republicii Moldova, iar Parlamentul trebuie să meargă în anticipate, celelalte instituții trebuie să treacă prin reforme administrative foarte-foarte ample și, de asemenea, a folosit acele probleme care existau în sistemul judiciar, în domeniul securității, în domeniul economic, astfel încât să își evidențieze propriul rol și propriul său statut în comparație cu alte instituții publice. De asemenea, am văzut că după 8 iunie 2019 președintele Igor Dodon a avut câteva luni în care și-a domolit discursul public, pentru că înțelegea cât de fragilă este această alianță de conveniență. A așteptat, a fost în expectativă, astfel încât partenerii săi din alianță să poată să facă suficiente erori, astfel încât să poată să revină din nou în toamna anului 2019 la aceleași strategii pe care le-a folosit anterior, dar aici, deja în toamna anului 2019 nu neapărat a contat dacă partenerul e suficient de puternic sau este mai slab, sau de ce resurse dispune și ce și-a asumat fiecare parte din această alianță de conveniență. Și aici este foarte-foarte important să vedem aceste perioade în care Igor Dodon analizează strategic și acționează tactic pentru a rămâne el liderul de necontestat în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Este considerat politicianul care a trecut de mai multe ori Nistrul și a discutat cu liderul tiraspolean Vadim Krasnoselski. Ce i-a reușit șefului statului să facă cu dosarul transnistrean?

Angela Grămadă: „Igor Dodon își asumă prea mult rol și prea multă eficiență, mai multă decât există, de fapt, în ceea ce putem să numim astăzi dialogul sau soluționarea conflictului transnistrean. Faptul că au existat acele întâlniri cu Vadim Krasnoselski, acele întâlniri nenumărate, nu înseamnă neapărat eficiență, nu înseamnă neapărat pași înainte, ba dacă e să îmi amintesc de prima perioadă a mandatului de președinte al țării, Igor Dodon a fost chiar criticat pentru ceea ce a făcut în raport cu autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol. Desigur, poziția lui s-a întărit un pic în ultimii un an și jumătate, ceea ce vorbește despre faptul că Igor Dodon a fost primit în mai multe capitale europene cu pachetul atotcuprinzător pentru Republica Moldova, dar care a fost contestat de experții din societatea civilă și despre care se știa foarte puțin la nivel de opinie publică, adică nu a fost un proiect, nu a fost un pachet de documente care să fie consultat, să fie dezbătut cu locuitorii din Republica Moldova sau cu reprezentanții acestora în diferite instituții publice. Eu am văzut câteva interviuri din ultima perioadă ale dlui Igor Dodon în care el s-a lăudat, practic, sau și-a asumat anumite rezultate în ceea ce privește negocierile pentru soluționarea conflictului transnistrean, dar cred că ar fi cazul să recunoască că toate acele demersuri care se întâmplă în procesul de negociere nu sunt neapărat generate de instituția președintelui, avem și un Minister al Reintegrării care da, într-adevăr, colaborează acum, în ultimele șase luni cu instituția președintelui, dar trebuie să țină cont și de faptul ce s-a întâmplat anterior, ce se produce în continuare și care sunt reacțiile la nivelul experților, atât din Republica Moldova, cât și ale partenerilor europeni care-și doresc o soluționară nu temporară a conflictului din Transnistria, ci își doresc și o soluționare care să nu poată să fie contestată ulterior ca să apară din nou neînțelegeri și să apară potențiale conflicte. Plus la aceasta, eu aș fi foarte atentă la rezultatele pe care le putem obține noi, Republica Moldova, și care pot să genereze consecințe asupra procesului de soluționare a conflictului din estul Ucrainei. Deși noi nu suntem foarte atenți - mă refer la anumite categorii de experți sau analiști din instituțiile publice - la Ucraina, totuși ceea ce se poate întâmpla în Ucraina ca și consecință sau pe viitor poate să afecteze inclusiv modul în care noi ne gestionăm aceste procese de negociere cu Tiraspolul și poate să ne afecteze securitatea națională, chiar dacă ar putea să existe anumite rezultate în anumite perioade.”

Europa Liberă: Ce mai poate face Igor Dodon în anul rămas până la încheierea mandatului? Și dacă el își va mai dori un mandat de președinte va avea același sprijin din partea cetățenilor?

Angela Grămadă: „În perioada următoare, președintele Igor Dodon se va transforma din nou în candidatul Igor Dodon, care va întreprinde foarte multe acțiuni cu scopul de a obține o nouă victorie și de a rămâne șeful statului. Acest lucru nu înseamnă neapărat că va fi o perioadă foarte stabilă din punct de vedere politic pentru Republica Moldova și asta este evident din ultimele săptămâni, din perioada alegerilor locale, dar și din atacurile pe care și le adresează subtil sau mai puțin subtil liderii acestor alianțe de conveniență. Chiar dacă nu putem să presupunem că vom avea alegeri anticipate, cu siguranță aceste atacuri vor afecta calitatea actului de guvernare și va fi o perioadă destul de intensă, va fi o perioadă aglomerată în care unele forțe politice vor trebui să implementeze reforme, dar în același timp să își creioneze o strategie și o tactică foarte precisă ca să avem și în continuare acest echilibru guvernamental, indiferent cine va fi șef al statului în următorii patru ani de zile.”