Autorităţile locale ar putea obţine începând cu anul viitor mai multă autonomie financiară. Majorarea cotei impozitelor pe venit achitate de persoanele fizice și juridice care ar urma să rămână în bugetele locale este o iniţiativă a blocului ACUM care fusese avizată de fostul guvern condus de Maia Sandu. Deputaţii socialişti şi cei democraţi cer însă ca iniţiativa să fie reavizată de noul executiv în frunte cu Ion Chicu. Ce şanse sunt ca propunerile să fie aprobate şi ce nou aduc ele pentru autorităţile locale? Discutăm cu Viorel Furdui directorul executiv al Congresului autorităţilor locale din Moldova.
Viorel Furdui: „Autonomia financiară sau resursele autorităților locale din punct de vedere financiar în Republica Moldova sunt la unul din cele mai joase niveluri din regiune. Această problemă întotdeauna a fost una din cele mai importante probleme pentru care Republica Moldova a fost criticată de Consiliul Europei, inclusiv în ultimul raport, care a fost adoptat la 4 aprilie 2019. Au existat mai multe inițiative, inclusiv cele pe care le-ați menționat Dvs. Ce schimbă ele? Se propune ca impozitul pe venitul persoanelor fizice colectat în teritoriu să vină în proporție de 100% în localitățile rurale și de 50% în localitățile urbane, adică în orașe și municipii. Plus la aceasta, se propune ca o parte, până la 50% din impozitul pe venitul persoanelor juridice colectat iarăși în orașele și satele din Republica Moldova să rămână în bugetele locale, astfel fiind întărită autonomia locală financiară, majorându-se veniturile bugetele locale și, respectiv, capacitățile și posibilitățile autorităților locale de a rezolva problemele cetățenilor din teritoriu.”
Europa Liberă: Dle Furdui, această inițiativă a fost avizată pozitiv de Congresul Autorităţilor Locale din Moldova și de guvernul precedent, condus de Maia Sandu. Acum, deputaţii socialişti şi cei democraţi s-au abținut să sprijine această inițiativă în comisia parlamentară de profil, invocând că ar fi nevoie de un nou aviz, deja de la actuala componență a executivului. Cât de justificată vi se pare această reavizare?
Viorel Furdui: „Într-adevăr, noi am susținut acest proiect și este un lucru firesc, pentru că, așa cum am mai spus, este una din problemele-cheie ale relațiilor autorităților locale și celor centrale, a posibilităților autorităților locale de a rezolva problemele cetățenilor, pentru că pe parcursul anilor li s-au transmis autorităților locale foarte multe competențe care sunt foarte costisitoare. Este suficient să atragem atenția la problema drumurilor, a aprovizionării cu apă, canalizare, iluminare stradală, deșeuri ș.a.m.d. – acestea toate sunt în competența autorităților locale, numai că resurse financiare nu li s-au dat. De aceea, această inițiativă este firesc să fie susținută, inclusiv de Congresul Autorităţilor Locale. În ceea ce privește faptul că a fost susținută și de fostul guvern este adevărat, ea în principiu a fost susținută, dar cu anumite particularități. Guvernul a venit cu un aviz în care a fost de acord să mărească cota impozitului pe venitul persoanelor fizice, însă nu a fost de acord cu cota care trebuie să rămână în bugetele locale din impozitul pe venitul persoanelor juridice. În orice caz, această poziție a guvernului a fost un pas foarte important înainte, pentru că el, de fapt, aduce în bugetele locale circa 600 de milioane de lei.”
Europa Liberă: Vă întrebam, de ce deputaţii socialişti şi cei democraţi acum insistă pe o reavizare a acestui proiect?
Viorel Furdui: „Pentru noi, de asemenea, a fost puțin stranie această poziție, deoarece din câte cunoaștem, acum atât deputaţii democraţi, cât și deputaţii socialişti au cel mai mare număr de aleși locali, de primari și care ar fi foarte mult interesați în astfel de proiecte, ca să le vină mai multe resurse în bugetele locale, de aceea pentru noi este destul de stranie această poziție. Probabil, aici trebuie să căutăm răspuns în sfera relațiilor pe intern la nivelul politicului, dar din câte cunoaștem actualul guvern, și asta a rezultat din anumite discuții pe care le-am avut astăzi cu reprezentanții Consiliului Europei, inclusiv cu participarea reprezentanților Ministerului Finanțelor și ai guvernului. În fond, guvernul este de acord cu poziția guvernului anterior în ceea ce privește partea care se referă la lăsarea la nivel local a impozitelor pe venitul persoanelor fizice în proporție de 100% pentru sate și orașe care nu sunt centre raionale, iar pentru orașe și municipii respectiv vor rămânea 50%.”
Acordarea unei părți importante din acest venit ar fi un stimulent valoros pentru autoritățile locale să dezvolte mediul de afaceri, să creeze mai multe locuri de muncă, mai multe întreprinderi...
Europa Liberă: Dar de ce impozitul pe venitul persoanelor juridice rămâne o temă buclucașă?
Viorel Furdui: „Din ceea ce noi cunoaștem, o parte din acest impozit, 10%, într-o formă sau alta, va ajunge în bugetele locale, dar prin intermediul unui așa-numit fond de echilibrare, o noțiune așa, mai specifică. Acest fond va fi echilibrat pentru cei care nu vor avea suficiente resurse sau așa-numiții preservatori, dacă vor fi de aceștia. Dar de ce nu dorește guvernul să aloce mai mult din impozitul pe venitul persoanelor juridice, argumentele de obicei sunt de genul că acest impozit nu este stabil, nu este uniform, se creează o anumită inechitate, că unele localități o să aibă mai mult venit, altele, din punct de vedere economic, mai puțin dezvoltate ș.a.m.d. Noi, în fond, nu prea suntem de acord cu astfel de abordări și astfel de argumente, deoarece, în opinia noastră, dacă cu adevărat vrem să stimulăm dezvoltarea economică la nivel teritorial, acordarea unei părți importante din acest venit ar fi un stimulent valoros pentru autoritățile locale să dezvolte mediul de afaceri, să creeze mai multe locuri de muncă, mai multe întreprinderi etc. Și aceasta ar fi cred că benefic pentru întreaga țară, pentru că noi vedem, bunăoară, ceea ce se întâmplă în Găgăuzia, unde toate aceste impozite 100% rămân, nu 50, nu 10, nu 20, dar 100% și vedem diferența care tot crește și crește între situația economică din Găgăuzia și în localitățile din imediata vecinătate. Acum avem o situație când în Găgăuzia sunt de două ori mai mari veniturile pe cap de locuitor și aceasta ar trebui să deranjeze autoritățile naționale.”
Europa Liberă: Dle Furdui, e clar că un deziderat probabil al acestor reforme este ca localitățile rurale să adune mai mulți bani, dar eu vreau să vă spun, iată, despre așa o situație, pe care am văzut-o acum câțiva ani în raionul Strășeni. Deci, era acolo o mică întreprindere, un soi de fermier, care avea locuri de muncă, dar care era înregistrat la Chișinău și plătea impozitele la Chișinău. Prin urmare, satul nu acumula nimic. Cum pot fi soluționate asemenea probleme? Cum să-l convingi pe acest fermier să se înregistreze în sat?
Viorel Furdui: „Da, foarte bună întrebare, pentru că una din inițiativele despre care vorbim și care a fost expediată la guvern a fost ca impozitul pe venit să fie colectat nu acolo unde este înregistrată întreprinderea, dar acolo unde locuiește persoana respectivă. Ceea ce Dvs. ați menționat, faptul că întreprinderea este înregistrată în altă parte și, respectiv, clar lucru, după legislația actuală, toate impozitele se duc la locul respectiv. Este o situație nu chiar bună și corectă și în cazul de față sigur că este necesar ca autoritățile locale să convingă, în primul rând, antreprenorul respectiv ca el să-și înregistreze întreprinderea acolo unde este amplasată și unde el folosește resursele. Legislația, într-o anumită măsură, permite ca anumite filiale sau subdiviziuni, în anumite condiții, totuși să achite impozitele la locul de amplasare. Eu cred că este de asemenea o provocare pe care trebuie s-o rezolvăm, dacă vrem cu adevărat să încercăm să dăm niște instrumente de dezvoltare pentru colectivitățile locale, în special cele rurale.”
Europa Liberă: Dle Furdui, ați spus că noul guvern pare dispus să sprijine această inițiativă, dar, în general, în ce măsură credeți că descentralizarea locală este o preocupare prioritară a guvernului condus de Ion Chicu? Vă întreb, pentru că în programul de activitate asumat de executiv nu se prea face referință la autonomia locală.
Noi am aflat cu surprindere că programul de guvernare în special cu referire la descentralizare în general și la autonomie locală nu conține nimic...
Viorel Furdui: „Vă mulțumesc pentru întrebare, deoarece este una esențială. Într-adevăr și noi am aflat cu surprindere că programul de guvernare în special cu referire la descentralizare în general și la autonomie locală nu conține nimic, cu excepția unor prevederi legate de un dialog, o consultare cu autoritățile locale. În opinia noastră, aceasta este o scăpare și sperăm că, într-o formă sau alta, va fi acoperită, deoarece știm foarte bine că anume situația în domeniul democrației locale, descentralizării, țineți minte toate cazurile acestea cu derapajele legate de presiunile administrative, politice, financiare asupra autorităților locale, cu anularea alegerilor ș.a.m.d., deci această chestiune este una esențială și importantă în relațiile noastre și cu Consiliul Europei, dar și cu Uniunea Europeană. Practic din cauza aceasta au fost stopate finanțările și de aceea toți partenerii noștri de dezvoltare vor fi cu ochii pe noi și vor urmări foarte atent ce facem noi pe domeniul acesta. Din punctul acesta de vedere, cu siguranță ar trebui lucrul acesta să preocupe guvernul actual. De asemenea, o altă provocare pentru noi reprezintă faptul că acum vor avea loc discuții pe tema politicii fiscale și bugetare, unde se va vedea foarte clar care este intenția guvernului, inclusiv în ceea ce privește consolidarea autonomiei financiare, dacă se intenționează de a da mai multe venituri și de a întări autoritățile publice locale din punct de vedere financiar. Am primit astăzi un semnal cât de cât pozitiv, în opinia noastră, că acest proiect legat de creșterea defalcărilor sau aceste redistribuiri a impozitelor pe venitul persoanelor fizice va fi menținut de către actualul guvern și sunt mai multe inițiative care sperăm foarte mult să încercăm să discutăm cu Ministerul Finanțelor și cu guvernul ca să fie păstrate. Altfel, dacă nu o să avem progres pe acest domeniu, și în special pe domeniul descentralizării financiare, riscăm foarte mult și foarte repede să ne întoarcem cu jumătate de an în urmă, atunci când dependența autorităților locale față de cele centrale, față de factorul politic va fi extrem de mare și să nu ne trezim iarăși cu o situație când avem aceleași derapaje din domeniul democrației care au existat până în prezent și din cauza cărora Republica Moldova a fost criticată și lipsită de finanțări.”
