Primele măsuri ale guvernului liberal condus de Ludovic Orban mai degrabă au consolidat încrederea alegătorilor: de pildă, a destituit mulți dintre clienții fostei guvernări, scrie Răzvan Chiruță în revista Newsweek România. Dar situația e complicată. Politicii „toxice” a lui Liviu Dragnea i s-a adăugat și „găleata de prostie” adusă de fostul premier social-democrat Viorica Dăncilă.
Totul, de la economie la justiție, a fost sacrificat scopului de a „cumpăra tăcerea populației” prin majorări de salarii și pensii, adică prin stimularea consumului, cu prețul unui deficit mult prea mare. Iar acum vine adevăratul test: desființarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, modificarea recursului compensatoriu și readucerea alegerilor locale la două tururi. Ceea ce vor să facă liberalii se lovește de faptul că susținerea din partea USR nu e suficientă pentru a avea majoritate în Parlament. „Au nevoie de Pro România, ALDE și UDMR pentru a rămâne la putere”. Chiruță enumeră obstacolele morale sau legislative care îngreunează punerea în aplicare a promisiunilor din campanie.
Ioana Ene-Dogioiu, de la ziare.com, îi critică deja pe liberali: „Asumarea răspunderii guvernului pentru abrogarea legii recursului compensatoriu (de pildă) mi se pare o lopata de praf aruncată în ochii electoratului care începuse să vadă că mai nimic din așteptările sale importante nu începe să prindă contur. Această abrogare nu va produce niciun efect benefic încă foarte multă vreme de acum încolo. Mai precis, dacă cineva spera că după abrogare violatorii, criminalii și tâlharii vor înceta să mai iasă din pușcării, va fi dezamăgit. Fiind lege penală mai favorabilă, legea recursului se va aplica cel puțin celor care se afla acum în pușcărie și pot invoca o cameră cu igrasie într-un penitenciar, dacă nu chiar și celor care vor comite fapte până în ziua abrogării”.
Ioana Ene trece în revistă variantele de corectare a acestei măsuri care a scos zeci de mii de penali din închisori. Concluzia este că singura cale sigură e și cea mai lungă și mai costisitoare: pur și simplu rezolvarea condițiilor de detenție, oricât ar fi de straniu să cheltuiești pentru închisori, și nu pentru școli și spitale. Oricum, jurnalista suspectează că PSD se va grăbi să aprobe în Parlament această aproape inutilă modificare a recursului compensatoriu, ca să nu lase PNL-ul să ajungă la asumarea răspunderii și, pe drumul ăsta, cine știe, la alegeri anticipate.
Cristian Preda remarcă într-un articol apărut tot pe ziare.com că liberalii livrează în ultimele zile o seamă de mesaje contradictorii: „Să fie beția reușitei? (…) Să fie vorba despre neîndemânarea unui partid care n-a guvernat niciodată singur?” Sau poate se leagă de „promisiunile făcute formațiunilor care au susținut învestirea unui guvern minoritar”? Dacă nu cumva, scrie Preda, „în PNL sunt mai multe tabere și abia acum le vedem”. În opinia sa, soluția corectă ar fi fost așezarea la masa negocierilor alături de „USR, PMP, UDMR, Pro Romania şi ALDE, pentru a clarifica dacă mergem spre anticipate sau, în caz contrar, dacă pentru următorul an există un set de obiective ce pot fi susținute de o majoritate stabilă. Publicul are dreptul să știe încotro se îndreaptă căruța guvernării, dacă ea merge pe drum sau pe lângă el.”
