Avocații unuia dintre deținuți susțin că acesta ar fi luat infecția din sala de judecată, unde a fost dus fără echipament de protecție, iar Administrația Penitenciarelor ar fi reacționat tardiv la solicitările deținutului de a fi testat.
Mai mulți apărători se arată îngrijorați de situația din penitenciare, unele dintre care sunt suprapopulate, cu condiții inumane de detenție, loc cât se poate de propice pentru răspândirea infecției de Covid. Administrația Penitenciarelor, care până nu demult afirma că ține situația sub control, limitând comunicarea externă pentru toți deținuții, spune că tocmai a procedat la elaborarea unui regulament ce va descrie și protecția deținuților escortați.
Mai mulți apărători se arată îngrijorați de situația din penitenciare, unele dintre care sunt suprapopulate...
Avocata unuia dintre cei doi deținuți, Ala Raevschi, care, la rândul ei, s-a infectat cu covid-19 de la clientul său este nemulțumită de acțiunile autorităților din Justiție și Penitenciare: „Este iresponsabilitatea judecătorilor și a celor din penitenciar. Au fost aduși la Judecătoria Buiucani, chiar dacă nu era măsură de arest. Și au fost plasate toate 13 persoane într-un birou mic. Pruteanu a cerut să i se dea mască, i-au adus una folosită. Ulterior am aflat că avocatul din oficiu era infectat, pe 26 iunie acesta a depus cerere că nu poate să se prezinte la proces pe motiv de boală. Am aflat apoi în instanță că Pruteanu are febră și nu poate veni. Pe data de 8 iulie m-am dus la penitenciar să aflu ce se întâmplă, dar mi-au răspuns, inclusiv în scris, că Oleg este în carantină pentru că e răcit. A doua zi mi-am făcut testul, care a fost pozitiv, și tocmai pe data de 10 a fost testat și Pruteanu”.
Situația creată este una gravă și riscă să escaladeze, dacă nu se se vor lua măsurile necesare, pentru a asigura protecție persoanelor care se află în custodia statului, spune avocatul Vadim Vieru de la Asociația Promo-LEX: „Cea mai mare problemă în situația aceasta de covid este lipsa testării. Pruteanu a fost escortat la ședințele de judecată atât în perioada situației de urgență, cât și atunci când instanța se afla în carantină. Este reacția întârziată a celor din Penitenciarul nr. 13. Deși avea simptome, Pruteanu nu a fost testat până nu a fost confirmată infectarea avocaților. Și în perioada asta starea lui de sănătate s-a agravat și acum el se află la terapie cu oxigen. Deținutul se află în custodia statului și trebuia să fie asigurat cu mască și alte mijloace de protecție”.
Apărătorii nu-și pot explica deocamdată de ce unele ședințe de judecată se desfășoară în incinta instanțelor, cu deținuții escortați, în timp ce atât penitenciarele, cât și judecătoriile dispun de echipament și aplicații web pentru videoconferințe.
Decizia de a aduce deținuții în sala de judecată este luată de judecătorul de caz...
Ministerul de Justiție informa recent, cu ocazia donării unui lot de 25 de seturi pentru videoconferințe din partea Programului pentru Justiție Transparentă al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională USAID, că în perioada stării de urgență instanțele din Moldova au utilizat acest sistem pentru a desfășura, de la distanță, peste 800 de ședințe de judecată, pe cauzele cele mai stringente.
Avocatul Poporului Mihail Cotorobai a solicitat încă în luna aprilie curent Ministerului Jusțiției să elibereze condiționat din penitenciare deținuții cu probleme de sănătate, cei în vârstă și cei care au comis crime minore. În total ar fi în jur de 1000 de persoane. Ministerul Justiției nu a dat curs cererii avocatului poporului, menționând că situația în penitenciare este ținută sub control și că au fost întreprinse mai multe măsuri de limitare a contactelor între deținuți.
Expertul Alexandru Zubco, de la Instituția Avocatului Poporului este de părere că acum trebuie să se implice Comisia pentru situația excepțională ca să fie evalueze starea penitenciarelor și să dispună măsuri urgente pentru testa și izola persoanele care au contactat cu deținuții infectați: „ANP trebuie să-i testeze pe toți detinuții care prezintă anumite simptome sau care au contactat cu cei infectați, ca să nu se mărească focarul. Peniteciarul numărul 13 este supraglomerat, de aici deținuții sunt transferați la alte peniteciare, acum acest transfer s-a mai limitat, dar există multe riscuri. Asistența sanitară în penitenciare este la un nivel nesatisfăcător. Se acordă doar asistența primară de urgență. Nu-mi imaginez cum se vor implica spitalele civile atunci când li se vor aduce zeci de deținuți cu infecție. Asta ar însemna că spitalul ar trebui păzit de oameni cu automate”.
Administrația Națională a Penitenciarelor dă asigurări că a luat mai multe măsuri pentru prevenirea răspândirii virusului și până nu demult nu a avut focare în închisori. Deținuții comunică cu avocații, la telefon, printr-un perete separator din sticlă, astfel încât nu se pot contamina.
Oleg Pantea, comisar în Administrația Peniteciarelor, spune că instituția elaborează abia acum un nou set de reguli de ordin intern pentru a preveni contaminarea în timpul escortări și aflării în sălile de judecată: „Acolo unde există platforme video în instanțe toate procesele au loc de la distanță, prin intermediul acestora. Dar acolo unde nu există instanțele fac încheieri ca deținuții să fi duși în sălile de judecată. Acum ne ocupăm de reglementarea procesului respectiv astfel încât să nu se mai admită astfel de situații. Există un proiect, nu este încă deinitivat, cum va avea loc procedura de escortare și în ce condiții persoanele vor fi escortate acolo unde nu există semnalul video”.
În Republica Moldova sunt 17 instituții penitenciare de tip închis, în care sunt deținute peste 10 mii de persoane, o bună parte din ele fiind în detenție preventivă, adică în așteptare unor hotărâri de judecată definitive.
