Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunţat marţi, 28 iulie, repetarea concursului pentru funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), după ce a respins candidatura a doi magistraţi. Este vorba despre judecătorii Liliana Catan și Anatolie Țurcan care au emis anterior hotărâri controversate în dosare de rezonanță, unele soldate cu condamnarea R. Moldova la CEDO. Cei doi magistraţi nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi desemnaţi la funcţie de preşedinte al CSJ. În schimb, CSM a promovat în funcţii-cheie la diferite alte instanţe o serie de magistraţi contestaţi de opoziţie, dar şi de unii experţi.
Decizia CSM a fost comentată critic și de ambasadorul UE la Chișinău, Peter Mihalko. Valentina Ursu a stat de vorbă, în acest context, cu fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, care crede că atâta timp cât jocurile în justiție le fac cam aceleași grupuri de interese, care le-au făcut în ultimii zece ani , nici o reforma nu va da vreun rezultat.
Europa Liberă: Să vorbim despre aceste schimbări care au loc acum în justiție. Avem și declarația ambasadorului Uniunii Europene la Chișinău. Dl Michalko a reacționat la ultimele decizii din sistemul judecătoresc, spunând că „ridică îndoieli cu privire la sinceritatea cuvintelor despre reforma sistemului de justiție”. Cum înțelegeți ceea ce se întâmplă acum în acest domeniu? Cum tălmăciți lucrurile?
Alexandru Tănase: „De fapt, nu au loc niciun fel de schimbări. În justiția moldovenească continuă ceea ce s-a produs în ultimii 30 de ani de zile, unde există anumite grupuri de interese care își perpetuează influența, indiferent de regimul politic. S-au schimbat în ultimii 10 ani de zile câteva regimuri politice, începând de la guvernarea liberal-democrată, mai apoi a fost perioada lui Plahotniuc, după care a venit guvernarea lui Igor Dodon, a mai fost o perioadă guvernarea dnei Sandu, dar lucrurile sunt neschimbate, aceiași oameni fac toate jocurile în justiție. Independența justiției, de fapt, este folosită nu ca un beneficiu al justițiabilului, dar ca o posibilitate de a sindicaliza puterea judecătorească.
Și acum la ultimele propuneri de numiri pe care le-am văzut pe justiție, în mod special este vorba despre discuțiile care țin de Curtea Supremă de Justiție, sigur e clar că aceasta indică că lucrurile sunt absolut neschimbate. De altfel, declarația dlui Michalko la acest capitol vine să confirme exact aceeași ipoteză. În ciuda declarațiilor oficiale destul de promițătoare despre schimbări în justiție, lucrurile nu se vor schimba. Avem două entități distincte: pe de o parte, există Ministerul Justiției care încearcă de rău, de bine să schimbe ceva, să impulsioneze; pe de altă parte, sunt marii baroni judiciari care își fac propriile jocuri, se mută dintr-o funcție în alta. Ei sunt intangibili, ei sunt absolut invulnerabili în fața a orice schimbări politice și orice presiuni publice și ceea ce vedem noi, de fapt, nu-i altceva decât o piatră adusă acelei energii sociale care a fost de schimbare pe domeniul justiției și care a început acum un an de zile.”
Europa Liberă: Acești baronași, așa cum îi numiți Dvs. din justiție, ar vrea mai degrabă să creeze un stat în stat sau și guvernările, indiferent de culoarea lor politică, vor oameni comozi la „butoanele” justiției?
Alexandru Tănase: „Să ne întoarcem la întrebarea eternă: dă câinele din coadă sau dă coada din câine? Nu știu dacă am putea să dăm acum un răspuns exact. Este absolut clar că sistemul este impenetrabil, toate încercările de a-l desindicaliza au eșuat. Și au eșuat în ultimii 10 de ani de zile.
Au fost mai multe încercări și politicile pe care le-am promovat eu când am fost ministru al justiției, mai apoi au fost și alte încercări, ministrul justiției din guvernul dnei Sandu au încercat și ei să desindicalizeze puterea judecătorească și n-au reușit. N-au reușit din cauză că aceste eforturi nu vor avea niciodată un rezultat atâta timp cât nu exista un angajament politic ferm. Noi nu avem acest angajament politic ferm. Discuțiile publice sunt concentrate pe o chestiune destul de relevantă, ele sună foarte bine, cum ar fi furtul miliardului, dar trebuie să ne dăm seama că, în fond, problemele pe care le avem astăzi de rezolvat sunt altele. Și prin faptul că noi vom ține chestiunile acestea pe agendă non-stop, nu vom reuși dă aducem nici miliardul și vom scăpa anumite chestiuni stringente, arzătoare care trebuie făcute astăzi. Și este vorba inclusiv de reforma în justiție.
Din aceste considerente, clanurile care sunt în justiție și grupurile de interese nu au reușit foarte multe să facă în acest an, ei au reușit să-și numească judecători loiali „la pachet”, ca să zic așa, pe parcursul ultimilor 3-4 ani de zile. Cred că s-a schimbat jumătate de corp judiciar cu un CSM controlat total de politic și mai mult rămâne Institutul Național de Justiție cu rolul pe care îl are în toată această ecuație. Lucrurile sunt mult mai nuanțate și mai complicate decât par la prima vedere. Și neînțelegerea politicienilor a ceea ce se întâmplă în justiție, incapacitatea de a realiza exact care este profunzimea dezastrului în care s-a scufundat toată această situație le dă mână liberă oamenilor care trag foarte bine de sfori și în continuare își consolidează puterea, își promovează oameni docili, loiali în funcții ș.a.m.d.
Clar că politicienii vor beneficia, avem o justiție care furnizează servicii în egală măsură și unora, și altora. Și ultima nominalizare pentru Curtea de Apel Chișinău este în sensul acesta cât se poate de exemplificativ.”
Europa Liberă: În spațiul public s-a vorbit mult că pe timpul guvernării lui Vladimir Plahotniuc justiția ar fi fost la cheremul lui, era în buzunar și lucrurile băteau pasul pe loc. Iată că dl Plahotniuc a plecat, de un an de zile nu mai este în Republica Moldova. Pe de altă parte, autoritățile nu recunosc că au preluat exemplul urât de la dl Plahotniuc. De ce nu se schimbă lucrurile?
Alexandru Tănase: „Dar de ce Dvs. vă opriți neapărat la dependența justiției față de dl Plahotniuc? Dar până la dl Plahotniuc n-a fost justiția dependentă de guvernarea Voronin? Oare nu la comanda puterii politice a fost băgat la pușcărie Valeriu Pasat și ținut nevinovat omul acesta doi ani de zile la pușcărie? Dar până la Voronin nu a fost același lucru? Ceea ce încerc să vă explic e că justiția noastră a furnizat și va furniza servicii oricărei puteri doar pentru a-și asigura privilegiile de a face ceea ce vor ei. Asta este marea problemă. Noi ne-am axat pe un singur episod din cei 30 de ani de zile, dar ceea ce s-a întâmplat în perioada la care vă referiți nu diferă cu nimic de ceea ce s-a întâmplat până la asta.
Dar nu vă amintiți de dosarele la comandă care erau pe timpul lui Voronin? Dar dosarul primăriei unde a fost închis doar Șarban 11 luni de zile, un om absolut nevinovat ținut la pușcărie? Și credeți cumva că, după ce se vor face schimbările în justiție, rocadele acestea de funcții și după ce dl Dodon va obține încă un mandat, se vor schimba lucrurile? Nu! Eu vă asigur că vom avea exact aceleași dosare la comandă și vor fi la fel de multe.
Aici lucrurile niciodată nu au fost demolate fundamental, pentru a le demola fundamental e nevoie de o voință politică fermă și angajată. Or, chestia asta n-a fost niciodată. Asta este marea noastră problemă. Noi discutăm și ne pierdem în detalii și discutăm în continuare ce a fost pe timpul lui Plahotniuc. Nu mai este Plahotniuc de un an de zile. S-a schimbat ceva? Vreți să vă spun eu câte dosare vândute sunt prin justiție și ce se întâmplă acolo și cum se fac aranjamentele? Nu s-a schimbat absolut nimic! Doar că opoziția nu mai joacă cartea asta și nu mai este în spațiul public atât de vizibil cum a fost până în iunie anul trecut.
Reforma judiciară în Republica Moldova va avea succes, de altfel ca și alte reforme, doar după ce vom avea o profundă reformă politică și vom avea o putere politică care realmente va dori să construiască altceva decât a fost în acești ani de zile. Or, la ora actuală, pe de o parte avem oameni care vor, eu nu vreau să zic că opoziția nu vrea, realmente acolo sunt oameni care sincer doresc lucrul acesta, este o problemă de altă natură: ei nu știu cum să-l facă, asta-i altceva, dar voință politică ar fi. Dar cei care dețin puterea politică astăzi, decidenții nu văd lucrul ăsta ca pe o realitate și nu realizează că chestia ce se întâmplă acum este o chestie absolut firească, participanții din jocul puterii absolut tradițional când, pe de o parte, justiția formal e independentă, pe de altă parte, ei nu au nevoie de indicații pentru a face ceea ce spune puterea. Ei sunt extrem de sensibili, furnizează acele decizii de care are nevoie puterea, iar puterea, în schimb, tolerează alte lucruri care se întâmplă în justiție și care, de fapt, reduc la zero importanța crucială pentru un stat de drept a acestei puteri.”
Europa Liberă: Și totuși, miza cea mare s-a pus odată cu venirea noului procuror-șef, dl Stoianoglo, și s-a crezut că de aici s-ar putea cu pași mici să se facă totuși curățenie în justiție. Nu ar trebui să se mai pună această miză, să se vorbească despre ea?
Nu este misiunea procurorului general de a face ordine în justiție.
Alexandru Tănase: „Această miză a fost din start greșită, deoarece nu este misiunea procuraturii, cu atât mai mult nu este misiunea procurorului general de a face ordine în justiție. Noi avem o percepție total greșită asupra procuraturii. Îmi amintesc că anul trecut a fost o chestie absolut hilară, când era mirosul acela insuportabil de la Stația de epurare din Chișinău, umblau procurorii și investigau de ce pute a rahat în oraș și toată lumea făcea bancuri pe seama asta. Nu este misiunea procuraturii să facă ordine în justiție, misiunea procuraturii este să investigheze infracțiunile și să le trimită în judecată. Asta este misiunea procuraturii, și anume asta face procurorul-șef Stoianoglo.
Sigur că așteptările au fost altele de la dânsul, nu din partea mea, au fost din partea societății per ansamblu, deoarece toată lumea așteaptă la noi mereu să vină, nu știu cine, un Făt Frumos cu sabia să taie gâturile celor care vrea opinia publică. În realitate nu este chiar așa, în realitate procurorii operează cu instrumente procesuale, procurorii au Codul penal, care este un document foarte rigid, care nu poate fi în mod legal interpretat exclusiv și ei investighează crimele. Asta fac. Ceea ce mi-a plăcut mie și ceea ce am salutat și voi saluta mereu la dl Stoianoglo, procurorul general care este la ora actuală, într-un fel, el a renunțat la componenta asta represivă a procuraturii și a încercat să ia partea și celorlalți, care au fost ilegal investigați, celor care au fost ilegal băgați la pușcărie.
Sunt mii de oameni care au avut de suferit. Nu știu care sunt rezultatele sale, dacă nu sunt în țară, nu le mai urmăresc, dar mesajele publice pe care le-am auzit, cel puțin pentru suportul avocaților au sunat foarte încurajator. Or, dacă revenim la întrebarea Dvs. despre reforma în justiție, n-are nicio treabă procurorul general cu asigurarea actului de justiție.
Asigurarea actului de justiție este, hai să zicem așa, apanajul puterii judecătorești, dar politic se vor schimba anumite lucruri în justiție doar atunci când va fi o altă voință politică. În justiție trebuie să se simtă nu, hai să zic eu așa, vântul schimbărilor de astăzi, ea reflectă într-un fel energetica unei epoci. Noi suntem într-o epocă politică unde avem politicienii pe care îi avem și așa este și justiția. Este imatur să aștepți de la ei altceva. Spuneți-mi, ce ar putea face ministrul de justiție actual în calitatea sa de membru al CSM pentru a determina grupul aceasta de oameni să facă altfel de promovări? El nu va putea face nimic. CSM-ul este sensibil și el la acea energetică politică, ori când vezi ce se întâmplă în parlament și ce s-a întâmplat în ultimele 5 luni de zile, este absolut clar dezastrul în care se află moral clasa politică, ceea ce-i încurajează pe cei din CSM, și anume baronii, care le zic eu, din justiție să facă jocurile lor și să simtă foarte confortabil, pozițiile lor nefiind afectate absolut cu nimic.”
Europa Liberă: Ministrul justiției, dl Nagacevschi a spus că autoritățile nu ar avea nici în clin, nici în mânecă, nimic cu recentele numiri contradictorii din justiție. Dar atunci unde-i vocea guvernării?
Alexandru Tănase: „Guvernarea promovează politici pe domeniul justiției. Or, ceea ce ține de politica de cadre este competența exclusivă a CSM-ului, astfel este construită Constituția noastră, astfel este construit sistemul politic democratic în orice țară europeană din lume. Problema e în altă parte: atunci când există o energie socială care vrea dreptate, atunci când ai o putere politică care realmente vrea ordine în justiție, ea generează un astfel de CSM. Uitați-vă în ce mod au fost făcute modificările în Consiliul Superior al Magistraturii.
A vorbit Gianni Buquicchio, a fost invitat la Chișinău, a fost omul acesta adus încolo, i s-a propus să dea amicus curiae cu Comisia de la Veneția în privința CSM-ului, n-a reușit să ajungă la aeroport că deja proiectul era promovat și votat în prima lectură. Am fost criticați, inclusiv am văzut reacția unor persoane din interiorul guvernării care au venit cu mesaje foarte critice vizavi de numirile care s-au făcut.
Nu e vorba numai de persoane, este vorba de ce s-a schimbat. Și toate bătăliile care s-au dat, s-au dat nu pentru a face lucrurile să meargă mai bine, ci pentru a prelua controlul. Asta este marea problemă! Puterea politică vrea control, nu vrea să delege oameni care și-ar face datoria așa cum trebuie să o facă. Și pe final guvernul, într-adevăr, nu are niciun fel de instrument. Nu sunt un simpatizant nici pe departe al actualului guvern, ba mai mult ca atât, l-am criticat, dar trebuie să înțelegem realitățile și să fim obiectivi în anumite situații. În cazul de față, realmente Ministerul Justiției nu are niciun instrument să influențeze grupul acesta de oameni foarte pestriț, jumătate dintre care sunt responsabili direct, cei care au venit din CSM-ul trecut, când vorbim de statul captiv, ei au responsabilitate directă pentru cele ce s-au făcut. Așa că fiind puțin diluat de aceștia care au venit acum, ce așteptați de la dânșii? Ei pot face numiri așa cum le fac, mai mult ei nu sunt capabili să furnizeze absolut nimic.”
Europa Liberă: Dar acești justițiari, pe care Dvs. îi numiți baroni, ei conștientizează că imaginea Republicii Moldova este grav afectată urmare a acestor acțiuni pe care le săvârșesc ei?
Republica Moldova este un stat izolat total, este un stat care se află la periferia oricăror procese.
Alexandru Tănase: „Republica Moldova este un stat izolat total, este un stat care se află la periferia oricăror procese. Această izolare nu se datorează stării din justiție, ar fi mai bine să credem că ceea ce se întâmplă în justiție este motivul izolării noastre. Noi avem o putere politică așa cum o avem, avem opțiunea președintelui Dodon care, de fapt, a mizat întreaga politică externă a statului pe obediența față de președintele Putin. Acum întreaga politică externă a țării este încadrată într-o garnitură care este izolată de lumea civilizată. Și nu are nicio importanță ce se întâmplă în justiție. Noi putem să creăm o justiție perfectă, dar lucrurile nu se vor schimba, starea de izolare va rămâne aceeași. Noi am exagerat mereu importanța reformei judiciare, deoarece ea a fost foarte bine jucată politic la un moment dat, dar în realitate nu este chiar așa.”
Europa Liberă: Regretați că s-au făcut acele modificări la Constituție când s-a decis ca președintele să fie ales prin vot direct de cetățeni?
Alexandru Tănase: „Desigur că nu. Este o decizie corectă, este dreptul cetățenilor să decidă cine este liderul țării lor. Acum este o altă problemă: în ce măsură clasa politică este capabilă să furnizeze lideri? Asta este cu totul altceva. Nu poți acuza poporul din cauză că face o anumită alegere. Este dreptul fiecărui om, fiecărei colectivități să decidă cine este liderul lor.”
