Linkuri accesibilitate

Luptele între Azerbaidjan și Armenia se extind de-a lungul graniței


Forțe militare din Nagorno-Karabah, în drum spre „linia frontului”, 29 septembrie 2020

Luptele continuă pentru a patra zi în regiunea separatistă a Azerbaidjanului, Nagorno-Karabah, în ciuda apelurilor internaționale pentru încetarea imediată a ciocnirilor dintre forțele azere și armene.

Ambele părți au confirmat astăzi atacuri în mai multe direcții de-a lungul liniei de contact care le desparte, luptele extinzându-se cu mult dincolo de granițele enclavei și amenințând că ele se vor transforma într-un război complet între cele două foste republici sovietice.

„Luptele intense continuă”, a declarat Ministerul Apărării din Azerbaidjan astăzi, adăugând că operațiunile militare erau în desfășurare „de-a lungul întregii linii a frontului”.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Armenia, Șușan Stepanian, a scris într-o postare pe Facebook că „operațiunile de artilerie continuă de-a lungul întregii linii a frontului în [Nagorno-Karabakh]”. Luptele din ultimele zile s-au soldat cu zeci de morți și răniți, fiind cele mai violente confruntări din 1994, de când s-a convenit un acord de încetare a focului între părți.

Consiliul de Securitate al ONU a condamnat ieri, într-o ședință de urgență, utilizarea forței și a susținut solicitarea secretarului general Antonio Guterres pentru oprirea imediată a luptelor, detensionarea situației și revenirea urgentă la negocieri semnificative.

Atât Azerbaidjanul, cât și Armenia au respins sugestia negocierilor de pace, acuzându-se reciproc de obstrucționarea procesului.

„Primul ministru armean declară public că Karabah este [o parte din] Armenia, la un moment dat. În acest caz, despre ce fel de proces de negociere putem vorbi?”, a declarat președintele azer Ilham Aliev pentru postul de televiziune rus Rossia 1.

La rândul său, prim-ministrul armean Nikol Pașinian a declarat că Azerbaidjanul trebuie să „pună capăt imediat agresiunii [sale] împotriva Nagorno-Karabahului și Armeniei”, numindu-l „o amenințare existențială pentru națiunea noastră”.

Azerbaidjanul și Armenia au fost blocate în conflicte legate de Nagorno-Karabah încă din anii de declin ai Uniunii Sovietice. Au purtat un război care s-a încheiat în 1994, într-o încetare a focului neplăcută și aproximativ 30.000 de morți.

De atunci, regiunea a fost sub controlul forțelor etnice armene. Declarația de independență a regiunii din 1991 a fost recunoscută doar de Armenia.

Violența sporadică a izbucnit de-a lungul anilor și negocierile internaționale cu implicarea așa-numitului grup Minsk al OSCE, co-prezidat de Franța, Rusia și Statele Unite, nu au reușit să ajungă la o rezoluție.

Nu a fost clar imediat ce a cauzat reizbucnirea conflictului pe 27 septembrie, părțile lansând atacuri cu elicoptere, drone, tancuri și artilerie și acuzându-se reciproc că au avut drept ţinte zone din afara zonei Nagorno-Karabah.

Ciocnirile sunt cele mai sângeroase din 2016 și trezesc îngrijorarea comunității internaţionale cu privire la stabilitatea din Caucazul de Sud, un coridor energetic esențial care transportă petrol și gaze pentru piețele mondiale. Există temeri că acest conflict reaprins ar putea atrage Rusia și Turcia – fiecare susținând una dintre părţi. Turcia sprijină Azerbaidjanul, iar Rusia sprijină Armenia.

Luptătorii separatişti din Nagorno-Karabah au declarat că 84 de militari au fost uciși în ultimele patru zile, în timp ce Azerbaidjanul a raportat moartea a 12 civili de partea sa, dar nu a dat publicității cifrele despre victimele sale militare.

Într-o declarație de astăzi, Human Rights Watch (HRW) a cerut tuturor forțelor armate care luptă în Nagorno-Karabah să „respecte interdicția absolută împotriva țintirii civililor sau efectuarea de atacuri care dăunează în mod nediscriminabil civililor”.

„Toate părțile ar trebui să-și amintească că atacurile care vizează civili sunt încălcări grave ale dreptului umanitar internațional și constituie crime de război, (...) chiar dacă sunt efectuate ca represalii pentru atacuri nediscriminatorii ale adversarului”, a declarat Hugh Williamson, directorul Europa și Asia Centrală la New York al HRW.

Armenia a spus ieri, 29 septembrie, că unul dintre avioanele sale de război a fost doborât de un avion de luptă din Turcia, ucigând pilotul. Atât Azerbaidjanul, cât și Ankara, cel mai apropiat aliat al său, au negat acest lucru.

Într-un interviu acordat BBC, premierul armean Nikol Pașinian a acuzat Turcia că este „un participant la ostilități”, spunând că instructorii și ofițerii turci sunt implicați direct în lupte - o acuzație care nu a fost confirmată independent.

Mai devreme, în aceeași zi, Fahrettin Altun, purtătorul de cuvânt al președintelui turc, a declarat că Turcia „se va angaja pe deplin să ajute Azerbaidjanul să își recupereze teritoriile ocupate și să-și apere drepturile și interesele în temeiul dreptului internațional”.

Între timp, Rusia și națiunile occidentale au cerut reținere, Kremlinul îndemnând toate țările, în special Turcia, să „facă totul pentru a convinge părțile opuse să înceteze focul și să revină la rezolvarea pașnică a conflictului prin mijloace politico-diplomatice”.

Pașinian a vorbit telefonic cu președintele rus Vladimir Putin ieri și a spus că, în acest moment, nu are în vedere să ceară ajutor Rusiei în temeiul tratatului de securitate post-sovietic din care face parte, deși și-a rezervat dreptul de a face acest lucru.

„Armenia își va asigura securitatea, cu participarea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) sau fără aceasta”, a spus el, referindu-se la acordul colectiv de securitate semnat de șase state post-sovietice, inclusiv Rusia.

Rusia este printre cei mai mari furnizori de armament atât pentru Azerbaidjan, cât și pentru Armenia. De asemenea, are o bază militară în Armenia.

În timpul unei vizite în Letonia, la 30 septembrie, președintele francez Emmanuel Macron a criticat Ankara pentru că a emis „mesaje războinice”, dar a precizat că nu are nicio dovadă a faptului că actorii politici regionali, precum Turcia, ar fi fost implicați până acum în acest conflict.

El a spus că va discuta problema cu președintele rus Vladimir Putin astazi și cu președintele american Donald Trump mîine.

XS
SM
MD
LG