Într-un interviu acordat portalului NewsMaker.md Ambasadorul SAU la Chişinău Dereck Hogan vorbește despre potențiale riscuri de fraudare a alegerilor prezidențiale moldovene. Întrebat care este punctul vulnerabil al acestor alegeri care ar permite falsificări, diplomatul a menţionat în primul rând utilizarea abuzivă a resurselor administrative. „La alegerile precedente, noi am văzut cum s-au folosit acestea. Desigur, noi ne concentrăm atenția şi asupra acțiunilor care au loc în timpul participării la vot a alegătorilor din Transnistria. La alegerile parlamentare de anul trecut, a fost un număr foarte mare de voturi din Transnistria. Bănuim că a existat o anumită înțelegere dintre părți. Ne-au dat asigurări că anul acesta, nu va fi așa ceva. Ne dorim, desigur, ca promisiunea să fie respectată”, afirmă, între altele, ambasadorul american.
Despre o posibilă fraudare a scrutinului prezidențial şi iluzia că aceasta nu va fi aspru sancţionată ca în Belarus scris analistul politic Iulian Chifu în editorialul său de pe deschide.md. „Avem o modificare a Codului Electoral în timpul derulării alegerilor, avem deschiderea unui număr inacceptabil de secții de votare în Rusia, pe baza unor falsuri probate, și deschiderea unui număr și mai mare de secții pentru raioanele de Răsărit ale Republicii Moldova, regiunea separatistă Transnistria, aflată în afara controlului constituțional al Chișinăului. Toate încalcă regulile jocului și pregătesc indiscutabil frauda electorală, amenințând să ducă la nerecunoașterea alegerilor prezidențiale”, notează analistul. Iulian Chifu crede că o eventuală fraudare a alegerilor va scoate lumea în stradă, iar guvernare, în special preşedintele Igor Dodon, riscă să fie sancţionat la nivel internațional.
Şi jurnaliștii de la Ziarul de Gardă observă că există tot mai multe voci, inclusiv ale candidaților, care acuză faptul că alegerile ar putea fi fraudate, şi publică diverse opinii despre cele mai practicate exerciții de fraudare și cum pot fi evitate acestea. Avocata Violeta Gaşiţoi consideră că manipularea votului alegătorilor din stânga Nistrului este printre cele mai grave nereguli constatate şi în scrutinele precedente. „Cel mai probabil, şi în aceste alegeri, persoanele care domiciliază în stânga Nistrului pot fi manipulate privind candidații și ofertele electorale. Totodată, din cauza lipsei controlului din partea R. Moldova asupra acestui teritoriu, votarea nu va fi monitorizată în mod eficient, iar din acest motiv pot fi comise numeroase fraude de o mare gravitate”, crede avocata. Directoarea Centrului de analiză şi prevenire a corupţiei Galina Bostan spune că cea mai posibilă, „populară” și eficientă metodă de fraudare a alegerilor în R. Moldova este coruperea alegătorilor. Iar într-o țară în care majoritatea populației are un venit sub media existenței, cadourile electorale reprezintă „un argument” consistent pentru o alegere sau alta. O soluţie pentru descurajarea acestui fenomen ar fi, potrivit expertei, denunțarea cazurilor de corupere a alegătorilor la Procuratura Anticorupție.
Politologul Dionis Cenuşă, citat de tribuna.md, observă încă că acuzațiile curente despre falsificare alegerilor nu sunt susținute de rapoartele de monitorizare elaborate observatorii naţionale. „Utilizarea aparatului administrativ și acoperirea mediatică sunt cele mai sensibile domenii, dar acestea nicidecum nu pot constitui obiectul acuzației de falsificare a alegerilor… Evident, sunt tentative clare de a influența procesul, dar până la falsificarea propriu-zisă sunt încă câteva trepte,”, precizează politologul. El mai notează că despre falsificarea alegerilor vor putea spune observatorii internaționali în ziua alegerilor și în perioada imediat următoare. „Spre deosebire de Belarus, cu care în mod eronat sunt trase paralele, în Moldova deja activează observatorii de lungă durată ai OSCE… ambasadele occidentale și societatea civilă au şi ele acces la procesul de monitorizare”, concluzionează Dionis Cenuşă.
„Autoritățile de la Chișinău nici n-au încercat să-l caute pe Vladimir Plahotniuc în România”, titrează JurnalTV cu referire la un răspuns oficial pe care l-a primit de la Inspectoratul General al Poliției Române întrebând dacă autoritățile de la Chișinău au expediat vreo solicitare, în august-septembrie curent, către Poliția Română/Biroul Național Interpol pentru identificarea, localizarea și extrădarea lui Vladimir Plahotniuc din România în R. Moldova. În răspunsul oferit de Inspectoratul General al Poliţiri Române se spune că „Persoana la care se face referire, în perioada menționată, nu a făcut obiectul vreunei cereri de asistență de cooperare polițienească internațională între Biroul Național Interpol din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și corespondenții din R. Moldova.” În articol se aminteşte că MAI menţiona într-un comunicat publicat pe 30 septembrie că a făcut „nenumărate demersuri pe filiera bilaterală către Statele Unite ale Americii, România și Turcia, pentru a verifica unele informații recepționate. MAI deține de mai mult timp informații despre faptul că Vladimir Plahotniuc a părăsit Statele Unite și a traversat frontiera cu Turcia și România”. Iar preşedintele Igor Dodon dădea asigurări atunci că el și MAI au „comunicat foarte intens cu organele de drept din România despre locul aflării lui Plahotniuc”.
O investigaţie a portalului anticoruptie.md – Off-shorizarea agriculturii Moldovei – constată că cei mai mari proprietari și arendași de terenuri agricole din Moldova sunt firme off-shore înregistrate în Cipru. 41 la sută din suprafața terenurilor arendate în Moldova este concentrată în mâinile a două off-shoruri din Cipru. Expertul Transparency International Moldova, Veaceslav Negruță, explică că această mișcare de proprietăți în zone off-shore are la bază două porniri. „Prima intenție este pentru optimizare fiscală. A doua intenție, specifică Republicii Moldova, are drept scop să ascundă beneficiarii finali sau a unor tranzacții, care au caracter mai mult financiar decât al domeniului lor de activitate”. Expertul semnalează că cei care au dat în arendă cele sute și mii de hectare ar putea să se trezească cu niște litigii după care, aici, în condițiile justiției moldovenești, nu ar fi în stare să își păstreze drepturile de proprietate, fiind atacați din zone off-shore. „Astfel de situații au fost înregistrate în state din vecinătate unde asemenea litigii au lăsat oamenii fără terenuri”, mai spune Veaceslav Negruţă.
Republica Moldova se află printre statele cu un grad scăzut de implementare a recomandărilor privind corupția în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor, informează Ziarul de Gardă cu referire la un raport al Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO), organism al Consiliului Europei. GRECO afirmă că „progresul este în mod clar insuficient” în implementarea măsurilor referitoare la membrii parlamentului. Totodată, GRECO regretă că procedurile de urgență au fost utilizate din ce în ce mai mult pentru adoptarea legilor și că un număr considerabil de legi au fost adoptate prin procedură legislativă accelerată. GRECO își exprimă îngrijorarea cu privire la „eșecul repetat de a asigura sistematic termene adecvate pentru consultări publice semnificative și dezbateri parlamentare”. În ceea ce privește sistemul judiciar, GRECO salută faptul că un proiect de lege anterior care prevedea verificarea generală a judecătorilor a fost abandonat. Cu toate acestea, reamintește că există încă o lipsă de reguli clare, previzibile și cuprinzătoare privind numirea și promovarea judecătorilor, pentru a evita candidații care prezintă riscuri de integritate.
