Linkuri accesibilitate

„Toată colecția de primăvară a rămas blocată în depozite”. Cum fac față „coronacrizei” exportatorii transnistreni


Așa zisa vamă transnistreană, la Pervomaisc

Ucraina, România, Italia, Germania și Federația Rusă sunt principalele destinații în care ajung mărfurile din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, arată datele unui studiu realizat în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), finanțat de Suedia și implementat de PNUD. Între altele, studiul analizează potențialul de export al raioanelor de Est ale țării în Uniunea Europeană. Potrivit experților, după semnarea Acordului de liber schimb cu UE, exporturile de produse agricole din regiunea transnistreană au crescut esențial. Bunăoară, livrările de semințe, fructe, băuturi alcoolice și nealcoolice s-au dublat. La fel și exportul legumelor pe piața Uniunii Europene – de la cinci milioane dolari în 2016 la nouă milioane în 2019. Pandemia de COVID-19 și-a lăsat însă o amprentă negativă și asupra comerțului din regiunea transnistreană.

Cum fac față „coronacrizei” exportatorii transnistreni
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:26 0:00
Link direct



De mai bine de douăzeci de ani, Boris Chiciuc conduce o întreprindere de textile din stânga Nistrului. De curând, este furnizor pentru mărci internaționale celebre cum sunt Prada, Monclair, Lacoste sau Burberry. Boris Chiciuc spune că anul 2020 i-a afectat afacerea, întrucât depinde mult de piața externă, or, odată cu închiderea mall-urilor din Germania, Franța sau Cehia – țări în care exportă, s-au subțiat veniturile sale:

„Toată colecția de primăvară care am pregătit-o pentru clienții noștri a rămas blocată în depozite, pentru că peste tot au fost închise centrele comerciale, mă refer atât la piața europeană, cât și la partenerii noștri din Est – Rusia, Kazahstan sau Azerbaidjan. Din acest motiv, marfa noastră nu a ajuns la clienții finali, iar compania a activat în minus. Nu am lăsat mâinile în jos și nu ne-am plâns de milă. Am lucrat activ cu partenerii noștri, iar în vara acestui an am reușit deja să preluăm comenzile pentru primăvara anului viitor.”

Exemplul lui Boris Chiciuc este mai degrabă o excepție decât o regulă pentru antreprenorii din stânga Nistrului, observă Iurie Diuță, reprezentantul Asociației Dnestrovskii Fruct. Și asta pentru că majoritatea, din inerție, încă își îndreaptă atenția spre piața rusă, mai ales când e vorba despre producătorii agricoli. De ce sunt mai puțini flexibili? Pentru că exportul pe piața Uniunii Europene presupune investiții în calitate, pe când piața estică este mai puțin exigentă. Pe termen scurt, antreprenorii într-adevăr își vând mai ușor marfa, frica de piața occidentală însă înseamnă, de fapt, ratarea unor venituri mai mari, constată Iurie Diuță:

Din obișnuință, vindem marfa în Federația Rusă...

„Noi, producătorii de fructe, înțelegem foarte bine că este foarte periculos să stai pe-un singur picior. Din obișnuință, vindem marfa în Federația Rusă, chiar dacă înțelegem că, în orice moment, poate interveni o situație care nu depinde de noi și această piață poate, pur și simplu, să se închidă. Înțelegând asta, producătorii de fructe lucrează în prezent la îmbunătățirea calității mărfii. Știu însă că este foarte greu să ajungem la calitatea cerută de Uniunea Europeană, la standardul Global Gap, care ne-ar permite să exportăm pe piața UE.”

Datele cu care operează administrația de la Tiraspol arată că exporturile din stânga Nistrului sunt îndreptate în special pe piața țărilor CSI. La o privire mai atentă, lucrurile nu stau chiar așa, constată expertul economic de la Institutul „Viitorul”, Viorel Chivriga. Bunăoară, exporturile spre Ucraina sunt considerate exporturi spre CSI, chiar dacă Ucraina demult nu mai este parte a acestei comunități. Viorel Chivriga observă că antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului în continuare privesc cu scepticism orice colaborare reciprocă:

Viorel Chivriga
Viorel Chivriga

„Sunt realizate foarte multe activități comune. În același timp, este vizibilă și o reticență a unui număr destul de mare de companii față de astfel de forme de cooperare. Cred că e nevoie de o mai mare vizibilitate din partea multor instituții și asociații de business de pe malul drept al Nistrului. Deoarece aici zicala „unde unul nu-i putere, unde-s doi puterea crește” este destul de valabilă pentru o cooperare reușită, care poate să ducă la creșterea capacităților și creșterea exporturilor.”

Viorel Chivriga zice că statutul de teritoriu cu administrare nerecunoscută îi determină pe investitorii străini să ia în calul riscuri enorme. Oricât de ispititoare ar fi dorința de a intra cu afacerile în zone încă neexplorate, unde concurența e minimă, pentru mulți antreprenori nerespectarea legii, neglijarea drepturilor omului și sfidarea dreptului la proprietate în regiunea transnistreană îi determină să evite zona răsăriteană a Republicii Moldova.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG