R. Moldova a fost reintrodusă de autoritățile române în lista țărilor cu risc sporit epidemiologic, iar ambasada României la Chișinău s-a văzut nevoită să facă o precizare: decizia nu schimbă condițiile de intrare pe teritoriul României pentru cetățenii moldoveni. Ziarulnational.md, care dedică acestei precizări o știre, enumeră care au fost și sunt în continuare cerințele: carantina de 14 zile, obligatorie pentru cei care rămân pe teritoriul românesc mai mult de trei zile și nu prezintă un test negativ la COVID-19, efectuat în ultimele două zile la un laborator autorizat. Carantina poate fi, însă, suspendată, în caz de situații excepționale.
„Cercul s-a închis. Legile adoptate miercuri de parlament sunt diversiuni distructive și dușmănoase. Chiar și cele aparent în interesul bunăstării cetățenilor” – declară într-un comentariu pe site-ul aceluiași ziar Nicolae Negru. Printre consecințele revocării legii miliardului, Negru numește suspendarea relațiilor cu FMI, iar a creării farmaciilor mobile - mărirea prețurilor medicamentelor, în urma unei improvizații afaceriste. “Nu mai este nici o îndoială că Dodon, Șor și Plahotniuc au ajuns la o înțelegere și dirijează grupurile de deputați,” este concluzia autorului. Dodon agonizează și speră să câștige un nou mandat, Șor dorește să scape de închisoare pentru furtul bancar, iar Plahotniuc face pe plac Rusiei ca să se răzbune pe americani, mai scrie el. Curtea Constituțională ar putea să le dea peste mâine, dar nu e suficient. E nevoie și de Procuratura Generală, SIS și CNA, mai crede Negru.
Vitalie Vovc scrie pe deschide.md că ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută în Parlament altfel decât o „contra-reacție reacționară putinistă” nu poate fi calificat. „Și să nu-mi spuneți că nu e geopolitică la mijloc! Totul e doar geopolitică și numai geopolitică! Hoția e hoție, cum fără ea?, dar ce are legea referitoare la statutul limbii ruse prin care de acum încolo funcționarii sunt obligați să răspundă în rusă; legea referitoare la întărirea autonomiei Găgăuziei și proiectul despre independența CEC-ului găgăuz; hotărârea despre mutarea Zilei Europei de pe data de 9 mai pe 8 mai și anularea „legii antipropagandă” cu hoția?!!!”
O știre de pe același site anunță despre decizia Partidului Acțiune și Solidaritate de a contesta la CCM legea privind ANI, votată de majoritatea Dodon – Șor. Deputații PSRM vor să scape de confiscarea averii, crede deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, care vrea să depună demersul. „În celebra ședință nocturnă, alianța PSRM-Șor a votat și modificarea Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (ANI). În chiar prima modificare, la art.26 din Legea nr.132/2016, cuvântul „mandate” se substituie cu cuvântul „mandat”. Ce înseamnă asta la modul practic? Încerc să explic printr-un exemplu. Admitem că domnul X a fost deputat în Parlamentul precedent (2015-2019) și este deputat și în Parlamentul actual. În condițiile în care în lege se păstrează pluralul „mandate”, atunci ANI poate verifica averea obținută de domnul X atât pe durata mandatului precedent (adică 2015-2019), cât și în mandatul actual (2019-2020). Dacă însă în lege pluralul „mandate” este substituit cu singularul „mandat”, ANI poate verifica doar averea obținută pe durata mandatului actual (început în 2019)și nu mai poate face nimic în cazul averii obținute înainte de 2018, ” este explicația deputatului. Tot deschide.md publică reacția Asociației Farmaciștilor din R. Moldova, care e „categoric împotriva” farmaciilor mobile: Autorii legii să-și asume răspunderea, se arată în document.
Adevarul.md publică explicația șefului comuniștilor, Vladimir Voronin, de ce nu va participa la inaugurarea Maiei Sandu: nu recunoaşte alegerile prezidenţiale care s-au desfăşurat după anul 2016, cum nu l-a recunoscut nici pe Igor Dodon în calitate de şef de stat. Și nici pe Maia Sandu nu o va recunoaște, pentru că ambii sunt preşedinţi neconstituţionali., a declarat Voronin.
Newsmaker.md preia și publică o informație difuzată de serviciul de presă al președintelui ucrainean, Vlodimir Zelenski, după un interviu al acestuia din The New York Times. Moldova i-a devenit simpatică după învingerea Maiei Sandu în alegeri, este ideea interviului.
Iar poziția acesteia referitoare la Ucraina în general și războiul din Donbass în special îi este mai ușor de înțeles decât poziția președintelui de până acum, Igor Dodon. „Îmi place Moldova cu un astfel de lider și îi doresc o dezvoltare democratică. Moldova o merită ”, a spus Zelensky în interviul apărut înainte de o foarte probabilă vizită a Maiei Sandu, în ianuarie, la Kiev.
Tot newsmaker.md publică știrea despre reținerea, în Franța, a trei maxi-taxiuri cu colete din R. Moldova și România, a căror încărcătură a fost distrusă de autoritățile franceze, din cauza lipsei de acte însoțitoare. Peste o tonă de produse, inclusiv țigări, și 250 litri de alcool ar fi fost descoperite în peste 500 de colete moldovenești.
Iar mold-street.com își anunță cititorii că Igor Dodon a semnat un nou decret despre acordarea unor noi 17 cetățenii în schimbul investițiilor, între ei 5 beneficiari esențiali și 12 membri ai familiilor lor. Decretul datează din 15 decembrie, arată sursa, iar apariția lui e cu atât mai inexplicabilă cu cât legea în baza căreia se acordă acest gen de facilități a fost abrogată.
