Deschide.md scrie că analiştii au păreri împărţite despre şansele liderului PAS Igor Grosu de a ajunge premier. Analistul politic Anatol Țăranu crede că șansele ca Igor Grosu să obțină votul deputaților sunt mari, iar în această situație, „Maia Sandu își asumă o responsabilitate enormă. Aici mă refer și la situația pandemică, dar și economică. Va fi capabil un premier ne-experimentat să facă față acestei situații?”, se întreabă Ţăranu. Un alt analist Ion Tăbîrță susține că deputatul PAS cel mai probabil va proceda ca Natalia Gavriliță. „Igor Grosu ar trebui totuşi să vină să solicite votul Parlamentului, pentru a face față pandemiei, dar nu putem exclude că va proceda ca doamna Gavriliță”, precizează Ion Tăbârță.
Expertul în drept constituțional Teodor Cîrnaț afirmă, citat de noi.md, că în cazul în care nici Guvernul condus de Igor Grosu nu va primi votul de încredere al Parlamentului, atunci șefa statului va putea dizolva Parlamentul. Expertul exclude că se va proceda ca în cazul doamnei Gavrilița, adică Igor Grosu va cere deputaților să nu-i ofere vot de încredere. „Dacă se va proceda aşa, intrăm în albia încălcării Constituției. Totodată, pe 23 martie expiră termenul de trei luni de la demisia guvernului Chicu. Dacă Parlamentul nu va acorda vot de încredere Guvernului Grosu, atunci există temei pentru dizolvarea Legislativului”, explică Teodor Cîrnaț.
Editorialistul Valeriu Reniţă notează pe politics.md: „consultările cu fracțiunile parlamentare sunt un eveniment cu valoare minimă, odată ce au fost din nou mimate de președintele țării. Maia Sandu a acționat iarăși cu rea credință și a recurs la un șiretlic, la o nouă farsă politică, care amână pentru un termen nedeterminat rezolvarea crizei pandemice”. Reniţă crede că Maia Sandu nu vrea un guvern plenipotențiar pentru că şi-ar dori alegeri la vară. „Pentru ca să declanșeze alegerile, a repetat în scenă deschisă farsa cu Gavriliță înlocuind-o cu Igor Grosu”. Comentatorul se întreabă dacă şefa statului avea sau nu dreptul să-și înainteze propria candidatură, înainte de a comunica această candidatură majorității parlamentare.
Comentatorul Victor Nichituș precizează, citat de sputnik.md, că retragerea Marianei Durleșteanu din postura de candidat la funcția de premier susținută de o majoritate parlamentară dominată de socialiști i-a dat undă verde președintelui Maia Sandu să-și avanseze propriul candidat. „Retragerea Marianei Durleșteanu a fost, cel mai probabil, coordonată cu Igor Dodon …Dacă PAS dorește voturile din legislativ pentru Igor Grosu, va trebui să facă dovada deschiderii spre colaborare cu celelalte partide parlamentare”, mai spune Nichituş.
Majoritatea parlamentară formată din 54 de deputați ar putea înainta un alt candidat la funcția de premier titrează tv8.md citându-l pe liderul socialiştilor Igor Dodon. „Acest decret poate fi declarat neconstituțiobal ca și acela cu doamna Gavriliță. Dacă se va ajunge la votare va mai fi încă un candidat cu zero voturi”, declară Igor Dodon. El a mai precizat că PSRM nu va susţine cel mai probabil candidatura lui Igor Grosu la funcţia de premier. Tv8.md îl citează şi pe liderul PD Pavel Filip cu următoarea declaraţie „analizând lucrurile dintr-o parte, se pare că deal-ul, înțelegerea între Maia Sandu și Igor Dodon, despre care deja tot mai mulți vorbesc, a fost făcută din timp: s-au înțeles să meargă la anticipate… sunt profund dezamăgit și dezgustat de înțelegerile ascunse și spectacolul pus în scenă, în timp ce țara arde, iar oamenii mor”, conchide Pavel Filip.
Unimedia.info îl citează pe vicepreședintele Platformei DA Alexandru Slusari care afirmă că situaţia a devenit şi mai confuză după nominalizarea lui Igor Grosu. „Nu e clar care este scopul acestei nominalizări. Va fi sau nu Guvern? Va vota PAS sau nu? Are nevoie Maia Sandu de un guvern sau nu? Nimic nu este clar”, afirmă Slusari. Nominalizarea lui Grosu la funcţia de premier a fost o supriză şi pentru PAS. Cel puţin aşa sugerează deputatul PAS Oazu Nantoi citat tot de unimedia.info cu afirmaţia că PAS nu era la curent cu intenția de a-l nominaliza pe Igor Grosu.
Un eventual lockdown de 30 de zile ar putea salva peste o mie de persoane şi ar preveni infectarea a aproape 50 de mii de persoane, constată un studiu realizat de Centrul analitici independent Expert-Grup şi rezumat de Ziarul de Gardă. Autorul studiului Adrian Lupuşor observă că lockdown-ul din anul trecut a permis reducerea numărului de infectări noi cu 20 la sută, iar a deceselor – cu tocmai 45 la sută şi că în mod suprinzător nu a avut costuri economice foarte dramatice. „Având în vedere că prioritatea zero pentru guvernare trebuie să fie prevenirea răspândirii virusului și salvarea vieților omenești, în situația în care numărul de noi infectări și decese crește cu ritm accelerat, este absolut evidentă necesitatea instituirii unui nou lockdown”, constată Expert-Grup. Se precizează că pentru a atenua costurile economice, lockdown-ul trebuie corelat cu măsuri compensatorii, focusate pe 2 obiective: acces la finanțare pentru firme, prin emitere de garanții de stat și compensarea pierderilor salariale pentru angajați în proporție de circa 75%.
Autorităţile Republicii Moldova sunt obligate de circumstanțe să impună un lockdown, afirmă expertul economic Veaceslav Ioniţă citat de TVR Moldova. „Dacă nu luăm măsuri acum, va trebui să luăm în cea mai proastă perioadă: perioada sărbătorilor de primăvară, Paştele şi celelalte sărbători, atunci când rata deceselor se va dubla. Noi deja avem o creştere cu 50 la sută a deceselor”, spune Ioniţă. Expertul precizează că autorităţile trebuie să evite greşelile din lockdownul de anul trecut care a lovit dur agenţii economici şi a fost mai permisiv în rândul cetăţenilor. „Dacă acum se vor institui măsuri urgente, acestea trebuie să fie echilibrate, atât pentru agenţii economici, cât şi pentru populaţie. Nu are sens să impui măsuri agenţilor economici, dacă laşi populaţia să facă ce vrea”, concluzionează Veaceslav Ioniţă.
